Geo Scripcariu, singurul român admis în 2011 la Singularity University: "Cyborg este un model depăşit"

Geo Scripcariu, singurul român admis în 2011 la Singularity University: "Cyborg este un model depăşit"

Românul Geo Scripcariu a fost selectat pentru un curs de 10 săptămâni la Singularity University, o prestigioasă instituţie de învăţământ din Silicon Valley, Statele Unite. Într-un scurt interviu pentru evz.ro, Geo explică diferenţele dintre Singularity şi cursurile la o universitate tradiţională.

Scripcariu s-a numărat printre cele 80 de persoane alese pentru cursul de anul acesta. Au fost 1.900 de aplicaţii, din 109 state. Singularity se concentrează pe modalităţile prin care tehnologii de vârf pot fi utilizate pentru a face faţă provocărilor cu care se confruntă astăzi omenirea.

Altfel spus, cu ajutorul realizărilor din domenii ca inteligenţă artificială, robotică, nanotehnologie, biotehnologie, ştiinţa reţelelor, bioinformatică şi medicină se caută răspunsuri la probleme ca epidemiile, poluarea, sărăcia şi criza apei şi a energiei.  Cursul de la Singularity se adresează absolvenţilor de studii superioare. Scripcariu, de exemplu, este absolvent al Facultăţii de Calculatoare din cadrul Politehnicii Bucureşti, a făcut un master în Managementul Bunurilor Culturale, iar acum e doctorand la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu".

Bazele Singularity University au fost puse de un celebru futurolog, Ray Kurzweil, care a şi lansat conceptul de Singularity. Potrivit lui Kurzweil, peste 40 de ani, vom avea parte de o interfaţă revoluţionară între corpul uman şi inteligenţa artificială.

Ne puteți urmări și pe Google News

evz.ro: Cum ai aflat de Singularity şi cum ai aplicat? Geo Scripcariu: Am aflat prin prietenii pe care mi i-am făcut pe Facebook. Am comunicat mult cu Alexandru Celac, un român care a fost la Singularity anul trecut. Am devenit buni prieteni, iar el a insistat să aplic. În martie am trimis aplicaţia, a fost un proces destul de laborios, online, a fost şi un interviu telefonic. Se putea merge şi acolo, la sediul Singularity, dar eu nu mi-am permis. Iar în urmă cu câteva zile am primit vestea cea bună. Ce o să studiezi şi pentru cât timp?

Am ales inteligenţă artificială, biotehnologie, nanotehnologie. Cursul e unul de 10 săptămâni, iar cei de la Singularity nu se jenează să propună grupe (echipe) orientate spre business. Altele sunt orientate spre cercetare. Şi mai sunt echipe între cei doi poli, business şi cercetare. Eu pot să spun că voi fi interesat de echipele orientate spre planuri de afaceri. Singularity University nu este o instituţie tradiţională de educaţie. De ce ai ales-o, ce are în plus faţă de cursurile de o universitate clasică?

Singularity este locul unde se întâlnesc mai multe ştiinţe de vârf, iar cursurile sunt predate de oameni "grei" în aceste ştiinţe. Iar la convergenţa ştiinţelor nu poate să nu se nască ceva revoluţionar. De unde acest nume, Singularity?

Singularity este un concept introdus de unul dintre fondatorii universităţii, Ray Kurzweil şi se referă la un moment pe care îl vom trăi, spune dânsul, peste 40 de ani. Atunci, lumea se va afla într-un moment de cotitură, un moment în care va avea loc convergenţa dintre om şi lucrurile care acum sunt exterioare lui.

Ca cyborgul, de pildă?

Cyborg este un model din istoria Singularity, dar unul depăşit. E convergenţa dintre corpul uman şi inteligenţa artificială. Deşi admis, Geo Scripcariu trebuie să facă rost de banii pentru taxa de participare, de 25.000 de dolari. El şi-a făcut un cont pe un site de donaţii şi speră ca de aici să obţină o parte din suma de care are nevoie. CONCEPTUL SINGULARITY Cum şi cât poate completa tehnologia abilităţile corpului uman Conceptul de "Singularity" a fost introdus de Kurzweil în 2005, odată cu lansarea cărţii "The Singularity Is Near: When Humans Transcend Biology". În aceasta, savantul încearcă să găsească indicii clare despre lumea viitorului. El vorbeşte despre "singularitatea tehnologică", referindu-se la o combinaţie între ştiinţele cu rezultatele cele mai spectaculoase în secolul XXI: genetică, nanotehnologie, robotică (inclusiv inteligenţă artificială).

Sunt căutate metode prin care mintea şi corpul nostru să fie completate de tehnologie. Un exemplu bun este cel al lui Neil Harbisson, un artist irlandez care suferă de acromatopsie, o afecţiune ce constă în lipsa totală de percepere a culorilor. Cu ajutorul unei dispozitiv special creat, Neil poate distinge culorile. Fiecare culoare are o anumită frecvenţă, iar acest amănunt îi este suficient artistului pentru a distinge rozul de roşu, de exemplu.