GERMANIA: Acuzațiile referitoare la folosirea BOMBELOR cu fragmentaţie în Ucraina sunt „foarte serioase”

GERMANIA: Acuzațiile referitoare la folosirea BOMBELOR cu fragmentaţie în Ucraina sunt „foarte serioase”

Berlinul nu se poate pronunţa deocamdată pe marginea raportului elaborat de organizaţia internaţională de apărare a drepturilor omului Human Rights Watch (HRW), însă consideră „foarte serioase” acuzaţiile pe care le conţine acesta, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului german Steffen Seibert.

Human Rights Watch a publicat, săptămâna aceasta, un raport în care se afirmă că forţele guvernamentale ucrainene au folosit, la începutul lui octombrie 2014, bombe cu fragmentaţie în zone populate din regiunea Doneţk, scrie Ria Novosti, citată de Agerpres..

Utilizarea de astfel de bombe în zone populate încalcă „legile războiului şi poate fi considerată crimă de război”.

Ministerul de Externe al Ucrainei a declarat că acuzaţiile conţinute în raport nu sunt confirmate prin dovezi concludente.

Ne puteți urmări și pe Google News

„În ceea ce priveşte presupusa utilizare de bombe cu fragmentaţie, am luat desigur la cunoştinţă raportul HRW, precum şi infirmarea din partea guvernului ucrainean. La ora actuală, nu putem evalua cât de corectă este această informaţie. De asemenea, raportul HRW nu oferă un răspuns univoc cu privire la cine a folosit acest tip de arme. În orice caz, aceste acuzaţii sunt foarte serioase. Utilizarea de bombe cu fragmentaţie este, din punctul nostru de vedere, inumană”, a declarat Seibert miercuri, la Berlin.

Bombele cu fragmentaţie conţin zeci sau sute de muniţii de mici dimensiuni, numite submuniţii. După lansare, ele împrăştie submuniţiile pe o zonă extinsă, urmând ca acestea să explodeze la impactul cu solul. Multe submuniţii nu explodează însă la impact, devenind mine care pot pune ani de zile în pericol viaţa locuitorilor.

Potrivit purtătorului de cuvânt al guvernului german, dacă în Ucraina au fost într-adevăr folosite bombe cu fragmentaţie, atunci Germania acuză la modul cel mai ferm acest lucru.

Totodată, Seibert a subliniat că nici Rusia, nici Ucraina nu au semnat Convenţia privind bombele cu fragmentaţie.

„Guvernul Germaniei este foarte interesat să clarifice aceste informaţii”, a mai spus Steffen Seibert.

Raportul HRW se bazează pe informaţii ale martorilor oculari şi imagini video ce prezintă rămăşiţe ale unor asemenea bombe şi urme în locurile unde ar fi căzut acestea. Afirmaţiile conform cărora astfel de arme ar fi fost utilizate de armata ucraineană au fost argumentate de apărătorii drepturilor omului prin direcţia de unde ar fi fost lansate ele.