PUBLICAȚIILE NOASTRE:

Cultură

Gheorghe Zamfir: „Folclorul va ține atât timp cât va trăi poporul român!”

Autor: | | 0 Comentarii | 270 Vizualizari
16-08/fotografii-istorice-037-465x390
Despre magia muzicii și farmecul orașului natal, un dialog cu muzicianul Gheorghe Zamfir și despre Festivalul Internațional de Nai, care îi poartă numele.

A venit pe lume în orășelul Găești, pe Strada Artei și Arta îl înnobilează de mai bine de șase decenii. Este unul dintre cei mai mari artiști ai lumii. Anul acesta, Festivalul Internațional de Nai „Gheorghe Zamfir”, de la Găești, se va desfășura în perioada 1-4 septembrie.

- Evenimentul Zilei: - Cum priviți ediția de anul acesta, după succesul primelor două?

- Gheorghe Zamfir: - M-am gândit că, tot fiind vorba de o ediție în plus și de mai mulți participanți care au fost invitați din alte țări, să numesc orașul meu natal, Găești, „orașul mondial al naiului”. În sensul că, dacă el s-a impus prin mine timp de peste șase decenii și, pentru că ediția de anul trecut a fost prezentată la un nivel excepțional, cu orchestră simfonică, cor, recitaluri, prin intervenția Orchestrei „Lăutarii” condusă de Nicolae Botgros și a fost un succes deplin, acestea se impun într-un mod cu totul și cu totul special să consacre Găeștiul ca fiind capitala mondială a naiului. De peste 60 de ani, naiul, care știm că a plecat de la o sursă pur românească, a căpătat prestigiu într-un mod spectacular în muzica mondială de toate tipurile, la care eu am participat activ în catedrale, în biserici, cu orgă, cu pian, creând un stil cu totul nou, revoluționar la scară planetară, introducându-l în muzica pop simfonic, cu melodii agreabile, care au constituit decenii întregi hiturile cele mai apreciate de publicul din peste 54 de țări din lume (adunându-mi și un număr spectacular de discuri de aur și de platină), simfonic - stilul simfonic pur, cel de operă.

 

„Acest instrument multimilenar”

 

- Am înțeles că aveți invitați de seamă...

- Nu există un alt instrument decât naiul care a reușit să se impună în stilul de operă, în cele mai frumoase arii de Puccini, Verdi, Rossini, Mozart, Wagner chiar și, bineînțeles, muzica de cameră, muzica de film, care s-a evidențiat prin acest instrument multimilenar, într-un mod deosebit. După acest succes planetar pe care instrumentul nostru național – naiul - l-a cunoscut, era păcat să nu-l d e c l a r ă m instrument marcă, și să nu-i închinăm un festival de talie internațională. Am reușit să invităm anul trecut câțiva dintre interpreții care s-au evidențiat în ultimele decenii în repertoriul naiului, iar anul acesta am îndrăznit să mergem mai adânc în acest „sistem” și să invităm artiști și din alte zone ale Planetei, nu numai din Europa. Aveam ideea să invităm la această ediție și naiști din Coreea de Sud, din Japonia - pentru că există o academie de nai la Osaka, compusă tot din foștii mei admiratori și cei care m-au urmărit în anumite ocazii în care am creat Master- Class în Europa. Sunt naiști foarte talentați și în Canada, în Turcia, dar și în Germania, în Elveția, în Franța, în Scandinavia - în Norvegia – unde un naist cântă chiar și în stil românesc, cu taraf.


Maestrul Gheorghe Zamfir, pe scena Festivalului Internațional
de Nai, 2015. FOTOGRAFII: ARHIVA GHEORGHE ZAMFI


„Vom avea o orchestră simfonică”

Este un lucru extraordinar că au răspuns mulți dintre cei invitați anul acesta și vor fi 13-14 naiști pe scena de la Găești, o scenă frumoasă, dotată pentru un asemenea tip de festival. Sperăm ca la edițiile următoare să vină și cei din Japonia, și chiar din America Latină – unde sunt grupuri care cântă la un instrument care seamănă foarte mult cu naiul. Este deja un lucru măreț să știi că un orășel de provincie reușește să se impună în naistica europeană ca o capitală și sunt fericit. Sunt de asemenea fericit că anul acesta vom avea o orchestră simfonică, ne va fi din nou aproape Orchestra „Lăutarii”, condusă de Nicolae Botgros, vor urca pe scenă soliști de operă - Irina Baianț, Rodica Anghelescu, Ana Ciubotari, o solistă de mare calibru din Basarabia. Între naiști avem un muzician care este și solist de operă - Jean Luc Faraux, din Franța, din Martinica. I-am dat lecții în anii în care eram la Paris. Avea 18- 19 ani. Ne-am regăsit după 3-4 decenii și vine să cânte câteva piese la nai, pentru că nu a abandonat naiul, chiar dacă el cântă și la Opera din Paris. Va cânta în duet cu Aydin Yavaș, dar și în recital, în seara de clasic, „Ave Maria” de Schubert.

„Aveam şi opt luni de turnee pe an”

- Veți avea alături, pe scenă, un bun prieten basarabean, cel care spune, pe bună dreptate, că ați „arat” Planeta cu naiul…

- Da. Va participa și marele naist Vasile Iovu, un vechi prieten, un copil de suflet aș putea spune, pentru că l-am hrănit cu tot ce am putut din substanța mea artistică. Mai avem invitat un tânăr de la Viena - Vlad Spătaru, care a absolvit Arhitectura, dar urmează și Facultatea de Nai. Este foarte talentat. Va veni și Aydin Yavaș, un elev de-al meu de acum 18 ani, de la Eskișehir, un oraș aflat la 150 km de Ankara, pentru care am compus câteva tangouri. Le-am scris în 2006-2007, pentru cvintet de coarde, oboi și acordeon. Trei dintre ele au fost orchestrate de un bun muzician rus, care le-a adaptat pentru orchestra simfonică, sper să fie frumos prezentate în duet de către Aydin și de mine. Îl avem invitat și pe Cornel Pană- el a fost profesor vreo 25 de ani la Liceul Dinu Lipatti, unde și eu am fost profesor imediat după dispariția maestrului meu, Fănică Luca. În 1966 am preluat catedra de aici, nu am putut să o țin mulți ani, pentru că am început turneele mondiale.

„Mai avem un invitat, fără şcoli speciale de muzică”

Explozia a fost atât de uriașă încât trebuia să fac față la toate cererile. Aveam și 8 luni de turnee pe an!Acum el trăiește în Elveția, unde este profesor de nai. Metoda lui nu are nimic în comun cu metoda mea de predare, dar a reușit să creeze o serie de naiști care s-au impus în naistica românească și pe plan internațional. Mai avem un invitat, care nu a urmat școli speciale de muzică, căruia i-am dat lecții vreo patru ani, aici, în București. Este atât de îndrăgostit de instrument încât, după 4 ani, studia la nai și pe la stopuri, în mașină: Costel Enache. În ultimii 2-3 ani s-a impus într-un stil cu totul aparte, înțelegând de la mine, într-un mod profund, emisia, culoarea sunetului vibratto, care este esențial în arta naistică. Flautistul Cezar Cazanoi este și el un excepțional interpret la caval și fluier și va cânta cu Orchestra „Lăutarii”.

„Cântecul cireşului”

- Dintre studenții dvs., cine va urca pe scena de la Găești?

- Între invitați se află o fostă studentă care, între timp, a terminat și flautul cu nota 10: Claudia Iordache, care activează în orchestra simfonică de la Râmnicu Vâlcea. Va urca pe scenă și Daniela Ghiță, studentă la Universitatea Națională de Muzică, un talent deosebit. Am în vedere participarea foștilor mei studenți anul viitor. Avem însă, anul acesta, un invitat deosebit, în persoana Albertei Alexandrescu. Tatăl ei este născut în Găești, bunica ei locuiește în Găești, ea a copilărit în Găești… Eu am desoperit-o când am venit din exil în anii ‘90, avea atunci vreo 14-15 ani. Am reușit să o duc la Paris unde a reușit cu brio, a urmat Conservatorul, masteratul, s-a impus în anumite concursuri. Eu o consider, la ora actuală, cea mai bună pianistă a lumii. În ziua de 1 septembrie va fi deschiderea, cu recitalul de pian al Albertei Alexandrescu, care va aborda și câteva miniaturi pe care le-am compus în anii ‘80: „Cântecul cireșului”, al prunului, un ciclu pentru pomii fructiferi, pentru că nimeni nu a dedicat un ciclu florilor, cerealelor, pomilor… Natura are nevoie să fie cântată de om pentru că ea îl hrănește pe om de milenii.

- Surpriza ediției este Francesco Napoli…

- Francesco Napoli este un invitat cu totul și cu totul special. A acceptat invitația cu mare drag și cu multă inimă, așa cum fac italienii. Va prezenta, în stilul lui, canțonete și alte tipuri de melodii tipic italiene pe care le-a lansat în repertoriul național al Italiei și în repertoriul mondial… Sper să fim la înălțime cu cele patru stiluri pe care le vom prezenta. Prima zi va fi recital cu pian, vineri- simfonic- cu repertoriu pop, sâmbătă simfonic pur, după care, duminică va fi un spectacol înălțător cu maestrul Botgros și Orchestra „Lăutarii” unde va cânta și Rodica Anghelescu, vor urca pe scenă naiști, voi cânta și eu, folclor. Voi dărui publicului din repertoriile și compozițiile mele, „Culori de toamna”, „Hora staccato”, nelipsita „Ciocârlie” și mule alte piese frumoase…!

„Mă gândesc des la mama și la tata”


Gheorghe Zamfir, la vârsta de 14 ani


Evenimentul Zilei: - La ce vă gândiți când sunteți la Găești?

- Mă gândesc la casa pe care am avut-o și care nu mai există, a fost dărâmată de cel care a cumpărat locul… Acest lucru îmi provoacă o tristețe imensă… Mă gândesc la caprele pe care le-am avut, pe care le pășteam, copil fiind, până când am plecat la Liceul de Muzică din București, și la toate năzbâtiile pe care le făceam în anii copilăriei pe acolo, pe străzi, în parc… Toate îmi trec prin gând, așa, ca o peliculă, ca niște filmulețe scurte, fiecare cu farmecul lui și, bineînțeles, îmi crează emoții. Mă gândesc la părinți, la fratele meu (nici el nu mai e). Mă gândesc deseori la mama și la tata… Am acasă un tablou pictat magnific de maestrul Popa’s și, de câte ori urc scările, în casă, mângâi portretul și îl sărut ca pe o icoană. Și cei care mi-au fost vecini, prieteni, nici ei nu prea mai sunt.O generație care a trecut în lumile de sus…

- Oamenii copilăriei dumneavoastră duceau o viață patriarhală… Nu ieșeau din rost.

- Așa este! Noi avem o mănăstire aproape, la Cobia, din secolul XVI. Astăzi nu mai are chilii, nu mai sunt călugări, există doar biserica, pentru slujbe. Vine preotul Ion Popescu, un om cu un har. Rămân impresionat la fiecare slujbă la care

- Unde ați simțit cel mai aproape rezonanța spirituală a publicului?

- Eu am trăit mult în Franța, în Canada. Și unii și alții sunt catolici.

„Este o schimbare la scară planetră”

Catolicii mi-au deschis ușile templelor lor și s-a creat un atașament, o simbioză între ceea ce eu am putut să dau și ceea ce ei au putut să îmi ofere. De aici s-a dezvoltat o legătură specială. Pe linie de pură credință am avut și o bună legătură cu Vaticanul, am fost de trei ori invitat de către Papa Ioan Paul al II-ea la Vatican, ca să-i creez și un disc de muzică sacră. Nu s-a realizat căci a murit șeful Capelei Muzicii Vaticane și a rămas în stadiul de proiect... Dar… o altă țară nu am simțit-o ca pe o țară pur creștină, poate doar Germania. Este o schimbare la scară planetară, creștinismul este puțin fugărit și pedepsit. Sper ca în România creștinismul să se consolideze, să se întărească, să fim uniți, pentru că fără unire și fără dăruire prin credință nu se mai poate rezolva nimic. Este singurul lucru care ne-a mai rămas.


Marele naist Fănică Luca, maestrul maestrului Gheorghe Zamfir, care, aici, cânta la acordeon


- Ați abordat în repertoriile dumneavoastră toate genurile muzicale. Ce vă este cel mai aproape de suflet?

- Am plecat de la folclor și cred că tot aici rămân. Eu nu l-am părăsit niciodată. Rămân în el, trăiesc prin el, vibrez în el și caut să-l reprezint cu tot sufletul cu toată forța mea, cu tot cugetul meu, niciodată să nu trădez nici măcar o notă din tot ce am învățat când eram copil. L-am învățat de la vârsta de 5-6 ani, am continuat cu el în toate turneele și meridianele lumii, l-am prezentat în spectacolele mele în multe feluri și cu taraf și cu orchestră, sub formă de recitaluri cu pian, cu orgă, l-am tratat în toate felurile în modul în care inima mea mi-a spus, inspirat de harul pe care Dumnezeu l-a sădit în mine. N-o să renunț nicio dată la folclorul românesc pentru că e atât de bogat și atât de pătrunzător, de profund, încât, pentru nimic în lume nu aș putea să mă dezlipesc de folclor. E cel mai profund, mai reprezentativ dintre toate muzicile pe care le-am ascultat eu.

„Nu cred că vor reuşi să-l strice”

Am studiat folclorul din America Latină, din America de Nord, din Scandinavia și din alte țări, dar nu se compară. Folclorul va ține atât timp cât va trăi poporul român, deși există elemente de destabilizare care încearcă să-l strice, prin intervenții de prost gust, desuete. Însă nu cred că vor reuși să-l strice. Acestea sunt curente trecătoare care nu vor avea viață lungă în ceea ce privește stabilitatea tradiției pe care am moștenit-o de la strămoși!

La examenul de admitere la liceu, nici nu voia să audă de nai!

La 14 ani, maestrul Gheorghe Zamfir a susținut examen la Școala Specială de Muzică nr. 1 din Capitală. Iubea nespus acordeonul din fragedă copilărie, cânta și la mandolină, însă nici nu voia să audă de nai!A fost admis, fiind ales de riguroasa comisie în care se afla și cel care avea să-i deschidă calea: Fănică Luca. „Comisia alegea elevii după conformația fizică. Eu venisem de la Găești, habar n-aveam cine e Fănică Luca! Văzând că am configurația pentru acest instrument, Fănică Luca mi-a zis să încerc să cânt la nai. I-am zis că refuz și am plecat din clasă. Tata m-a trimis înapoi, mi-a dat și două palme și, așa, am rămas cu titlu de încercare la nai, pentru două luni, dacă nu-mi convine, pot să plec, ceea ce s-a și întâmplat. După două luni, din cauza efortului fizic, am părăsit naiul. M-am dus la clasa de contrabas. M-a căutat Fănică Luca, la câteva zile prin școală, mi-a dat câteva palme și m-a întors la clasă”, își amintește muzicianul.


Tag-uri: gheorghe zamfir, nai, festival gheorghe zamfir, artist, folclor, interviu gheorghe zamfir, Fănică Luca
În lipsa unui acord scris din partea Evenimentul Zilei, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Gheorghe Zamfir: „Folclorul va ține atât timp cât va trăi poporul român!” .




SPUNE-TI PAREREAAcum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Cele mai distribuite articole similare

Libertatea

RTV

B1

Ziare.com

Unica

Capital

Fanatik

Alte articole EVZ pe aceeasi tema

spune-ti parerea Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>





Pentru a instaura un cadru civilizat de discuţii, de eliminare a "postacilor" de partid sau a celor plătiţi ca să blocheze un articol civilizat, am adoptat următoarele soluţii, în privinţa comentariilor:
  • 1) Moderarea comentariilor lăsate în formularul de la finalul articolelor o dată la o oră – în acest caz, comentariile nu vor apărea instant.
  • 2) Postarea instant a comentariilor lăsate prin intermediul contului de facebook – în acest caz comentariile vor fi postate imediat. Puteţi să vă faceţi cont de Facebook aici.
Orice critică este acceptată pe site-ul evz.ro, cu condiţia păstrării unui limbaj civilizat, toate aceste măsuri fiind şi în sprijinul celor interesaţi să-şi expună punctele de vedere fără a mai fi hărţuiţi.
Sperăm că veţi înţelege adevărata valoare a demersului evz.ro şi vă veţi asuma responsabilitatea alături de noi.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul EVZ.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

CITEŞTE Şi