PUBLICAȚIILE NOASTRE:

Romania 4 YOU

Giurgiu, județul swinger-ilor politici PSD și PNL | România 4 you

Autor: | | 1 Comentarii | 2703 Vizualizari
„Evenimentul zilei” și revista „Capital” au lansat campania „România 4 you”, o radiografie de substanță a situației sociale, politice și economice din județele țării. Campania are o frecvență săptămânală și se va derula pe parcursul următoarelor luni, până la alegerile locale din iunie 2016. Citiți în revista „Capital” un amplu articol dedicat situației economice din județul Giurgiu.

După ce PSD i-a furat primarii, PNL candidează cu foști pesediști

Și candidatul PNL la Primăria Giurgiu, și cel la șefia Consiliului Județean, provin din PSD. Liberalii îl susțin la primărie pe deputatul Florian Nicolae. Acesta și-a dat demisia din PSD în august 2015, anunțând că vrea să candideze la primărie, dar, pe de altă parte, nu vrea să-și supere foștii tovarăși. „Respect în continuare valorile social-democrate şi nu doresc dezbinare în rândul organizaţiei judeţene a PSD Giurgiu”, a declarat Florian Nicolae la despărțirea de formațiunea condusă de Liviu Dragnea.


FOTO:" Vasile Mustățea, președintele Consiliului Județean



Și candidatul PNL la președinția Consiliului Județean provine tot de la PSD. Dumitru Beianu, co-președinte al organizației PNL din județ, a trecut pe la PSD, ApR, PUR și PNL. În 2008 a fost ales, cu susținerea liberalilor, președinte al Consiliului Județean, dar în 2012 s-a certat cu liderii acestui partid și a demisionat. În 2012, PNL l-a impus la conducerea CJ pe Vasile Mustățea, dar acum acesta s-a certat cu liberalii și vrea să candideze independent la primăria municipiului- reședință de județ. În consecință, Beianu a revenit la conducerea liberalilor din județ, după ce, anterior, filiala a fost dirijată de către Raluca Surdu, soția directorului RA-APPS.

  • Migrație masivă

„Senatorul ficățel” vrea să fie șef la CJ

Nici organizația social-democrată din Giurgiu nu stă prea bine la criteriile de integritate. În fruntea organizației se află senatorul Niculae Bădălău, anchetat de DNA într-un dosar supranumit de presă: „Mafia cărnii”. Bădălău ar fi intervenit pentru patronul Avicola Crevedia pe lângă Prefectura Giurgiu și pe lângă șeful APIA. În schimb, acesta ar fi primit câteva zeci de kilograme de pulpe, piept și ficat de pui pe care le-a folosit în restaurantul familiei, la organizarea unui eveniment – relatează presa, care l-a și poreclit „Senatorul ficățel”. Bădălău a anunțat că vrea să fie, din 2016, președintele Consiliului Județean. În toamna lui 2014, nu mai puțin de 38 de primari liberali au migrat la PSD, urmare a celebrei ordonanțe emise de Guvernul Ponta, care permitea migrația aleșilor locali. De asemenea, edilii care au trecut la PSD Giurgiu și-au format majorități și la nivelul consiliilor locale, după ce mai mulți consilieri s-au decis să îi urmeze. La alegerile din 2012, PSD a câștigat, în acest județ, doar 13 primării. Pentru Primăria Giurgiu, PSD l-a racolat pe actualul primar, Nicolae Barbu, care în 2012 a câștigat ca independent, iar în 2016 va candida pentru formațiunea lui Liviu Dragnea.

Fișa județului

● Suprafața județului este de 3.526 km pătrați, reprezentând 1,5% din teritoriul României.

● Populația este de 265.494 locuitori (2011), locul 37 pe țară și în scădere față de vârful din 1977, când se înregistrau 370.494 de locuitori.

● Densitatea populației este de 75 locuitori pe km pătrat.

● Salariul mediu net era, în august 2014, de 1.200 de lei, sub media pe țară.

● PIB pe cap de locuitor, în 2013: 4.978 de euro.

● Speranța de viață: 71,9 ani, cu patru ani mai puțin decât bucureștenii.

  • Infrastructură dezastruoasă

Patru gări, cale ferată abandonată

Cea mai veche linie de cale ferată din România, București-Giurgiu, zace abandonată din 2005. Linia a fost deschisă în 1866 și asigura transportul mărfurilor până în Portul Giurgiu, iar de aici pe Dunăre până la Marea Neagră. În 2005, urmare a inundațiilor, s-a prăbușit un pod peste Argeș, la Grădiștea, care nu a fost reparat nici până azi. Podul era de pe vremea Regelui Carol I și rezistase Primului Război Mondial. În 2015, Ministerul Transporturilor a anunțat că va face un amplu studiu de fezabilitate privind reabilitarea și electrificarea liniei București-Giurgiu. Proiectul se regăsește în Master Planul General de Transport, deci poate primi finanțare europeană. Deocamdată, însă, toate trenurile care ajung în Giurgiu sunt deviate prin Videle, un ocol de 115 km. Paradoxal, orașul Giurgiu are patru gări: Giurgiu Nord, Giurgiu– oraș, Giurgiu Sud si Giurgiu Fluvial. Una din ele a fost renovată parțial și transformată în muzeu. În 2015, a intrat în reparații capitale Podul „Prieteniei”, Giurgiu-Ruse. Lucrările ar urma să fie gata, teoretic, în primul trimestru al acestui an. Vara trecută, la trecerea peste pod se formau cozi de kilometri.

  • Manele în natură

Pădurea Comana, paradisul grătarelor

La 30 de kilometri de București se află cea mai mare rezervație naturală din județul Giurgiu, Parcul Natural Comana. În această zonă se află și Mânăstirea Comana, despre care se spune că ar fi fost ctitorită de Vlad Țepeș, dar construcția actuală datează din 1588. Majoritatea relatărilor turiștilor despre Pădurea Comana: în week-end, pădurea răsună de manele, iar paznicii închid ochii la grătarele care fumegă din plin. În zonă există și o mică deltă, a Neajlovului, despre care se pune că ar fi plină de păsări, dar, deși există turnuri de observație, nu le-a văzut nimeni. „Muzica bubuie din toate ungherele pădurii, acolo unde fiecare iubitor al naturii, care a ieșit la iarbă verde să se relaxeze reușește cu eforturi să tragă mașina. Cât mai aproape de grătarul care sfârâie”, scrie o turistă, pe blog. Zona a fost distrusă în anii 80 de combinatele de porci și de exploatarea intensivă a stufului. În 2010, presa relata că un primar a transformat zona în groapă de gunoi, căruia i-a dat foc. Pescarii sunt însă destul de mulțumiți de ceea ce pot prinde pe Dunăre, în zona Giurgiu. În 2013, un pescar se lăuda pe blogul său cu un amur de 13 kilograme.

  • MUNCĂ Ș I ȘOMAJ

Nu au știut să profi te de port și de apropierea de București

În ciuda apropierii de București, a portului și a ieșirii la Dunăre, județul Giurgiu se situează la coada clasamentului național în privința multor indicatori economici precum PIB, câștig salarial, afaceri și dezvoltare antreprenorială.


FOTO: Compania de transport și logistică Gebruder Weiss este una dintre cele mai importante afaceri din județul Giurgiu.



Numărul angajaților cu carte de muncă din județ este extrem de mic: 33.907 persoane, la finalul lunii septembrie 2015, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS), în creștere cu circa 1.000 de persoane față de septembrie 2014. Aproape șapte din zece salariați activează în domeniul serviciilor.

Lefuri cu un sfert sub media din România

Situația economică precară a județului face ca giurgiuvenii să aibă salarii relativ mici. În septembrie 2015, câștigul salarial mediu net din Giurgiu era de 1.407 lei/lună, în creștere cu aproape 200 de lei comparativ cu situația din anul anterior. Raportat la anul 2008, salariul mediu din județ a avansat cu 21%. Însă, în ciuda acestei creșteri, leafa medie a lucrătorilor din județ este cu aproximativ un sfert sub media pe țară, cifrată la 1.833 de lei lunar, la finele lunii septembrie 2015.

În județul Giurgiu erau, în ultima lună a anului trecut, 68.768 de pensionari, dintre care 73% s-au pensionat la limita de vârstă. Pensia medie lunară în județ este de 656 de lei.

Locul 15 pe țară la rata șomajului

Valoarea ratei şomajului înregistrată în judeţul Giurgiu, la sfârşitul lunii decembrie 2015, a fost de 6,15%. Pentru comparație, media pe țară în aceeași lună a fost de 4,9%. Astfel, județul Giurgiu se situează pe locul 15 la nivelul țării în ceea ce privește rata șomajului.

S-a constatat „o creștere semnificativă a numărului șomerilor în luna iulie-septembrie, creștere datorată înregistrării în baza de date a agenției a absolvenților instituțiilor de învățământ”, explică reprezentanții Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Giurgiu.

La data de 31 decembrie a anului trecut, în evidențele AJOFM Giurgiu erau înregistrați 5.723 de şomeri, dintre care 2.696 de femei. Din totalul șomerilor, 1.087 beneficiau de indemnizație de șomaj, iar 4.636 erau persoane neindemnizate. Pe parcursul anului 2015, prin programele AJOFM și-au găsit un loc de muncă 5.225 de persoane, 2.643 provenind din mediul rural.

  • EDUCAȚIE

Cele mai proaste rezultate la Bacalaureat din țară

Peste 37.000 de preșcolari și elevi au început anul de învățământ 2015-2016 în cele 84 de unități de învățământ cu personalitate juridică, la care se adaugă 109 unități fără personalitate juridică, din județul Giurgiu.

„92,14% din numărul total de unități școlare au autorizație sanitară”, ne-au spus reprezentanții Inspectoratului Școlar Județean (IȘJ) Giurgiu. Cele 15 unități care nu dețin autorizații sunt structuri din mediul rural, care nu au apă curentă, iar grupurile sanitare sunt necorespunzătoare.


FOTO: Elevii Liceului Tehnologic nr. 1 din Prundu



Examenele de Evaluare națională de anul trecut au fost promovate de 60,7% dintre cei 2.326 elevi prezenți. Rezultatele la Bacalaureat, cu o promovabilitate de doar 37,33% la sesiunea din vară, și de 21,02% la cea de toamnă, plasează județul Giurgiu pe ultimul loc din țară din acest punct de vedere.

Patru grădinițe din fonduri externe și de la Guvern

În ceea ce privește investițiile importante, în ultimii ani, au fost date în folosință patru grădinițe construite din fonduri externe și guvernamentale în localitățile Găiseni, Săbăreni, Tântava și Bâcu.

  • SĂNĂTATE

Lipsesc proiectele din fonduri UE și investițiile importante

În județul Giurgiu funcționează trei spitale publice, Serviciul Județean de Ambulanță cu patru substații comunale, un centru privat de îngrijiri paliative, un centru de stat de asistență medico-socială, un cămin public pentru persoane vârstnice și un centru medical privat, potrivit informațiilor furnizate EVZ de directorul executiv al Direcției de Sănătate Publică (DSP) Giurgiu, Paul Marinescu.


Unitățile sanitare din județul Giurgiu se confruntă cu o lipsă acută de medici specialiști


Unitățile medicale din Giurgiu dispun de 887 de paturi pentru spitalizare continuă, la care se adaugă încă 93 de paturi pentru spitalizare de zi și pentru însoțitori. Alte 144 de paturi sunt destinate persoanelor vârstnice și îngrijirilor paliative.

Spital închis, transformat în centru pentru bătrâni

În 2011, odată cu reforma din sănătate, au fost închise Centrul de Sănătate Ghimpați, care a fost reabilitat, urmând a fi transformat în centru multifuncțional, precum și Spitalul de Boli Infecțioase Singureni, care a fost transformat în Cămin pentru vârstnici.

În sistemul sanitar din județul Giurgiu activează 2.081 angajați, existând o lipsă acută de medici specialiști. În Giurgiu „nu s-au derulat proiecte mari finanțate din fonduri europene în sistemul de sănătate” și nici nu sunt proiecte importante de investiții, mai spun oficialii DSP Giurgiu.

Citiți analiza economică a județului Giurgiu în revista „Capital”!


Tag-uri: evz, romania 4 you, pnl, psd, giurgiu, Florian Nicolae, Vasile Mustățea, apr, pur, RA-APPS, Raluca Surdu, APIA, Nicolae Barbu, Guvernul Ponta, Liviu Dragnea, romania, infrastructura, Ministerul Transporturilor, podul giurgiu ruse, comana, manele, Pădurea Comana, somaj, pib, educatie, sanatate, bacalaureat
În lipsa unui acord scris din partea Evenimentul Zilei, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Giurgiu, județul swinger-ilor politici PSD și PNL | România 4 you.




SPUNE-TI PAREREAAcum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Cele mai distribuite articole similare

Libertatea

RTV

B1

Ziare.com

Unica

Capital

Fanatik

Alte articole EVZ pe aceeasi tema

spune-ti parerea Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>





Pentru a instaura un cadru civilizat de discuţii, de eliminare a "postacilor" de partid sau a celor plătiţi ca să blocheze un articol civilizat, am adoptat următoarele soluţii, în privinţa comentariilor:
  • 1) Moderarea comentariilor lăsate în formularul de la finalul articolelor o dată la o oră – în acest caz, comentariile nu vor apărea instant.
  • 2) Postarea instant a comentariilor lăsate prin intermediul contului de facebook – în acest caz comentariile vor fi postate imediat. Puteţi să vă faceţi cont de Facebook aici.
Orice critică este acceptată pe site-ul evz.ro, cu condiţia păstrării unui limbaj civilizat, toate aceste măsuri fiind şi în sprijinul celor interesaţi să-şi expună punctele de vedere fără a mai fi hărţuiţi.
Sperăm că veţi înţelege adevărata valoare a demersului evz.ro şi vă veţi asuma responsabilitatea alături de noi.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul EVZ.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

CITEŞTE Şi
Nume: Prenume: Varsta: Email: Localitate: Judet: Telefon:


Sex: M / F




Ma abonez la newsletter
Sunt de acord cu termenii si conditiile concursului
* Toate campurile formularului sunt obligatorii