Editura Evenimentul si Capital

Grădinile care cresc pe blocuri

5469db14da81a510c6fbf593da9ce72f
Autor: | | 15 Comentarii | 0 Vizualizari

Peisagiştii bănăţeni şi germani promovează crearea de oaze de verdeaţă în mijlocul centrelor urbane, pentru scăderea poluării şi îmbunătăţirea izolaţiei termice a teraselor.

Iarbă, câţiva boscheţi şi multă apă de ploaie, acesta este secretul noii vieţi la oraş, chiar şi în blocurile gri care, spun peisagiştii, pot fi ecologizate rapid şi transformate în oaze verzi cu aer curat. Astfel, poţi să ieşi pe acoperişul blocului de 10 etaje şi, în loc de smoală încinsă, să dai peste cel mai proaspăt gazon care te îmbie să-l simţi desculţ. Ori, în pauza de masă de la serviciu, în loc să-ţi despachetezi sandviciul deasupra biroului sau să guşti mâncarea adusă de firma de catering în bucătăria instituţiei, să poţi urca, deasupra oraşului, printre copaci şi flori, la un picnic cu colegii? E o chestiune la care germanii, austriecii sau americanii lucrează de ani buni, iar acum începe să fie adoptat şi la noi. Militanţi pentru ecologizarea oraşelor   Transformarea teraselor anoste ale blocurilor comuniste în acoperişuri pe care creşte iarba sau în grădini aduce numai avantaje. Peisagiştii spun că aceasta e şansa oraşelor româneşti de a apropia oamenii de natură: să folosească cât mai mult din spaţiile acoperite cu beton ori smoală de pe blocuri pentru a le umple cu plante. Ei milizeată pentru „înverzirea” oraşelor, mai ales că materialele nu sunt extrem de costisitoare, iar beneficiile considerabile. Sistemul care transformă un acoperiş în grădină cu iarbă seamănă cu instalaţiile de drenare a apei de ploaie care întreţin gazonul pe marile stadioane. „Un acoperiş verde poate costa 100 de euro/mp şi chiar mult mai puţin, în funcţie de condiţiile date. Pe acoperişurile blocurilor se pretează gazonul, crassulaceae, arbuşti mici, de exemplu buxus, dar exclusiv plante locale. Mai întâi se face un studiu de rezistenţă, care stabileşte grosimea stratului de pământ ce poate fi suportat de construcţie şi, în funcţie de aceasta, vegetaţia. De regulă, pământul are grosimea de 8-15 centimetri, mai subţire în cazul gazonului. Te rasa se îmbracă într-un strat izo lator, urmează altul geotextil, apoi stratul pentru drenarea apei, filtrul de apă şi, în final, vegetaţia”, explică Andrei Condoroş, secretarul general al Asociaţiei Peisagiştilor (ASOP). „Sus verdele!” ASOP şi Atelierul de Urbanism al municipalităţii au organizat zilele trecute, la Timişoara, un seminar de promovare a teraselor verzi de pe blocuri, cu titulatura „Sus verdele!”, pentru a implementa trendul şi la noi. Peisagiştii au şi câteva propuneri de blocuri exagerat de betonate, „tratate” ecologic cu verdeaţă. Primul proiect este imobilul de pe strada Mărăşti, nr. 1-2, din Timişoara, dat în folosinţă la începutul anilor ’60, care, prin poziţionare şi aspect, contrastează cu clădirile baroce din Piaţa Unirii. Se caută şi soluţii pentru amenajarea acoperişului unui bloc-turn, relicvă a Epocii de Aur. Finalitatea acestor măsuri este ca toţi cei interesaţi de transformarea ecologică a blocului lor să ştie pe ce se pot baza. Demersul e susţinut de autorităţi. „În noul Plan Urbanistic General al oraşului o să prevedem, la nivel de reglementare, facilităţi pentru cei care vor amenaja astfel de grădini”, a declarat Sorin Ciurariu, arhitectul-şef al Timişoarei. Spaţiu pentru socializare Plantarea cu iarbă a teraselor şi acoperişurilor imobilelor nu va aduce doar culoare, ci şi alte beneficii: acoperişurile verzi (înierbate) protejează de radiaţia solară, izolează fonic şi termic clădirea (60%), prelungesc viaţa acoperişului şi reduc cantitatea de apă pluvială de versată în canalizare, aceasta fiind recirculată pentru întreţinerea vegetaţiei terasei. Un alt beneficiu e că, atunci când au la dispoziţie un spaţiu verde gratuit, vecinii vor începe să socializeze, păstrând nealterată legătura cu natura. „Nimeni nu mai urcă azi pe acoperişul blocului. Un astfel de acoperiş transformat în terasă înierbată devine un spaţiu câştigat pentru socializare, un spaţiu intim care, altfel, nu există. Locatarii vor putea să se întâlnească, să iasă la plajă, la o carte. Ce e mai important este că apelăm durabilitate: facând terasele înierbate, acestea trebuie îngrijite şi, odată cu asta, fiecare cetăţean va fi din nou conştient de cum funcţionează natura. Peisajul e o valoare, el trebuie să facă parte din oraş”, mai spune Ciurariu.
OCUPAŢIE. Pensionarul Andrei Zăicăreanu îşi petrece timpul la înălţime



Tag-uri:

Alte articole din categoria: EVZ Verde

evz.ro

libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
ziare.com
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro

Articole salvate