Guşă despre proiectul UE: "După un început constructiv, lăcomia a primat şi s-a impus"

Guşă despre proiectul UE: "După un început constructiv, lăcomia a primat şi s-a impus"

Cozmin Guşă a vorbit, în contextul aniversării 60 de ani de la semnarea tratatului fondator al Uniunii Europene, susţinând că proiectul a avut un început bun, dar acesta s-a pierdut pe parcurs.

"Este un proiect pe care îl aniversăm, ca să spun aşa, ca un preambul la un anumit fel de comemorare, tocmai din motive de etică, proiectul european, de altfel generos, aducător de rezultate în plan societal, astăzi, repet, din motive de etică, adică de nerespectare a eticii, inclusiv de către politicieni, dar mai ales de către corporaţiile multinaţionale, a ajuns un proiect şchiop. UE este un proiect care nu îşi mai poate duce menirea la bun sfârşit, menirea fiind, pe scurt, pace şi bunăstare, tocmai pentru că după un început constructiv, lăcomia a primat şi s-a impus, uşor-uşor.

Vedem astăzi, spre exemplu, un Parlament European ca un fel de "cimitir al elefanţilor", oameni de factură modestă din punct de vedere politic, nu vorbesc aici despre România, oameni parcaţi în PE pentru a nu face greutăţi în ţară sau oameni răsplătiţi cu nişte sinecuri extrem de generoase, care într-un fel sau altul pot atinge şi 15-20.000 de euro pe lună. Asta ar fi creuzetul de idei al PE, o Comisie Europeană dominată de interese şi fără autoritate clară şi un Consiliu European din ce în ce mai puţin reprezentativ, tocmai din cauza slăbiciunii politicienilor şi a calităţii slabe a liderilor europeni din acest moment, calitate slabă din punct de vedere profesional, pentru că şi un politician poate să fie integrat în această "măsurătoare" a profesionalismului. Asta este cu proiectul european, ajuns aici, aşa cum am spus la început, din motive de nerespectare a unei etici a proiectului iniţial", a Cozmin Guşă la Realitatea TV.

Analistul politic a găsit mai multe cauze ale acestui "eşec". "Etica politică se creionează întotdeauna într-un mod unitar, dar cu accente şi caracteristici corespunzătoare doctrinelor politice care guvernează comportamentul colectiv al unor oameni dintr-un partid sau comportamentul individual al unor lideri.

Ne puteți urmări și pe Google News

Faptul că partidele nu se mai orientează după doctrină, nu se mai vectorizează după vreo ideologie, generează şi o slabă etică, care rămâne un soi de cadru de comportament...în baza unor statute ale partidelor, care se încalcă de fiecare dată, ştim că se fac mereu derogări de la statute. Programele partidelor nici nu mai există. Înainte un partid se caracteriza după statut şi după programul său politic în baza căruia se administra o ţară atunci când partidul ajungea la putere. Astăzi programul partidului nu mai contează, pentru că nu mai există, de unde vedem şi puţinătatea ideilor şi consecvenţei din guvernare, iar legat de statut, care ar dicta etica comportamentală a liderilor politici, el nu se respectă şi este doar un pretext. Nu se întâmplă doar în România, ci s-a permanentizat peste tot şi marchează lipsa de calitate a leadership-ului politic", consideră Guşă.

Analistul a oferit şi unele predicţii despre viitorul nu prea îndepărtat, în care lipsa de predictibilitate ne va guverna vieţile.      "Atunci când conduci la întâmplare şi nici măcar nu eşti talentat, scoţi falseturi. Un "urechist", dacă nu este talentat, scoate falseturi şi oricum un "urechist", chiar talentat, nu poate fi coerent. Vă dau un exemplu, l-am avut ca "urechist" pe Traian Băsescu, care a fost un "urechist" talentat, dar dacă nu are agregat comportamentul în baza unei etici politice şi în baza unui cadru programatic, nu are cum să fie coerent, pentru că o ţară nu o conduci ca pe o maşină. Şi o maşină are un angrenaj complicat, doar impresia este că o conduci manevrând volanul, darămite o ţară sau un continent, ca să ne întoarcem la Europa. E un lucru complex care nu poate fi coordonat decât în baza unui proiect complex. Nu cred că putem vorbi de acum înainte de o etică politică, aşa cum nu mai putem vorbi nici de o predictibilitate a gesturilor de leadership politic.

Debalansarea lumii, după ce alegerea lui Trump a slăbit considerabil forţa SUA în lume şi impredictibilitatea a devenit maximală şi ne îndreptăm spre o zonă de entropie politică care se va dezvolta, conform legilor fizicii, până la echilibru, deci până la o dezordine maximă, după care probabil, s-ar putea reconstrui altceva. Trăim vremuri interesante, dar nu şi constructive. Monedele s-ar putea să nu mai fie acestea de astăzi. Sensul economisirii sau al îmbunătăţirii vieţii s-ar putea să fie diferit. Siguranţa din punct de vedere social va deveni, probabil, o himeră şi tot acest avans tehnologic, care ne-a ajutat să devenim tot mai dinamici, dar mai puţin umani, va acţiona ca un bumerang asupra siguranţei sau asupra predictibilităţii vieţilor noastre personale, în faţa actelor politice ale liderilor sau organizaţiilor care ajung să conteze din ce în ce mai puţin. Uitaţi-vă cât de puţin mai contează UE astăzi şi ce mult contează doamna Merkel. Cât de puţin mai contează NATO şi cât de mult mai contează ce spune domnul Trump", a concluzionat consultantul politic.