Executivul de tehnocraţi şi funcţionari de la Bruxelles nu a reuşit, după peste 140 de zile, să rezolve nici o problemă sensibilă moştenită de la guvernarea Ponta.
A acceptat fără rezistenţă toate propunerile populiste votate de PSD şi PNL în Parlament şi, mai nou, pare că intră în campanie electorală şi începe să distribuie propriile pomeni. Deşi cheltuielile salariale au crescut, în primele două luni, cu 21%, faţă de perioada precedentă din anul trecut, Executivul vine acum cu cu un nou pachet de majorări ale salariilor bugetarilor. „Vom veni cu o mobilizare bugetară pe care ne-o putem asuma din a doua jumătate a acestui an şi pentru 2017, care va avea ca obiectiv o corectare a acestor disfuncţionalităţi salariale”, a anunţat primul-ministru, în şedinţa de miercuri. Trec peste faptul că guvernul intenţionează să emită o ordonanţă care, până acum, nu a fost pusă în dezbaterea publică şi nu a prezentat nici un fel de studiu de impact al măsurilor pe care vrea să le adopte. Dar ce sens are o astfel de ordonanţă dacă este gata proiectul legii salarizării unice, aşa cum se lăuda ministerul Muncii?
În decembrie 2015, am scris că guvernul Cioloş nu trebuia să accepte măsurile populiste votate de Parlament. Şi acum cred că a arătat că cedează la şantaj, că este slab. Primul-ministru a susţinut că “respectă” Legislativul, dar nu va mai accepta noi majorări de cheltuieli fără să fie indicată sursa de finanţare. Cioloş a recurs, în ianuarie, la unul din puţinele gesturi de frondă: a atacat la CCR pensiile aleşilor locali şi a câştigat. A fost o victorie aparentă, pentru că pensiile aleşilor locali au reintrat pe traseul legislativ şi mă îndoiesc că, în noua variantă, care indică drept sursă de finanţare “bugetul local”, se va opune cineva. În paralel, în Camera Deputaţilor, sunt diferite iniţiative legislative sau amendamente care, dacă ar fi adoptate, ar avea un impact de 1,8 miliarde de lei doar pe ultimele opt luni din acest an. Cele mai năstruşnice categorii profesionale primesc pensii speciale. Executivul se opune bleg şi fără convingere. De exemplu, la proiectul de lege prin care s-a eliminat plafonul la indemnizaţia de creşetere a copilului, la dezbaterea şi votul final din Camera Deputaţilor nu a fost prezent nimeni din ministerul Muncii.
Cum cheltuielile salariale au crescut, bineînţeles că au scăzut investiţiile. Este mai rău decât pe vremea lui Ponta. Un minus de 5,5% faţă de perioada ianuarie-februarie din 2015. Singurele investiţii care merg bine sunt cele în stadioane, în fiefurile PSD. Se fac stadioane de milioane de euro pentru echipe de liga a IV-a. PNL a vrut să facă un pic de scandal, dar până la urmă au funcţionat vechile prietenii useliste. În schimb, pe celebra autostradă demolată de pe dealul Aciliu, CNADNR bate pasul pe loc, abia a demarat licitaţia pentru expertiza tehnică. Recenta revoltă a unor angajaţi din CNADNR arată că, după destituirea lui Neaga, nici vorbă ca în companie să fie aduşi oameni competenţi. Noul director, adus de la Metrorex, a numit un profesor de sport în poziţia de adjunct. La direcţia de drumuri Bucureşti, alt director de sport. Miniştrii guvernului Cioloş au ţinut discursuri frumoase despre guvernanţa corporativă, dar vechile obiceiuri au rămas. Ministrul Energiei, Vlad Grigorescu, a propus, pentru poziţia de administrator al Rompetrol, un absolvent al ANI, academia de plagiatori păstorită de SRI. Omul nu are absolut nici o legătură cu comerţul cu produse petroliere.
Ne puteți urmări și pe Google News
După opinia mea, Dacian Cioloş îşi va respecta angajamentul de a nu candida şi de a nu se înscrie în vreun partid. Pentru că înţelegerea subterană este ca el să rămână premier după alegerile parlamentare, cu susţinerea PSD şi PNL - noul USL patronat de Iohannis. Sigur că se pot întâmpla accidente de parcurs, iar Cioloş să fie abandonat. În plus, la cât de prost merge PNLul, nu aş exclude varianta ca, după parlamentare, PSD să aibă peste 50% din parlamentari. În acest caz, formaţiunea lui Dragnea va dori probabil să îşi desemneze propriul premier, cu carnet de partid. Până atunci putem constata că politicile cabinetului de tehnocraţi sunt chiar mai populiste decât cele ale USL, sub Ponta şi Antonescu.
Opiniile exprimate în paginile ziarului aparțin autorilor
Recomandările noastre
