Gyuri Pascu, un artist de succes

Gyuri Pascu, un artist de succes

La cei 45 de ani, Ioan Gyuri Pascu se considera un om fericit pentru ca face ceea ce si-a dorit dintotdeauna: umor, muzica si actorie.

Pe Gyuri Pascu, simpaticul interpret din „Felix si Otilea”, serialul celor de la „Divertis”, l-am gasit la filmare, in incinta Romexpo. Dupa cateva duble epuizante, actorul a acceptat fara retineri sa ne povesteasca despre viata si cariera lui.

Multa lume intreaba de unde vine acest Gyuri. Tatal meu mi-a pus numele de Ioan, dupa numele lui, si celalalt nume au zis sa fie unul unguresc, fiind o familie mixta. Fratii mei au ales numele de Gyurika, dar din cauza ca tatal meu nu stia ungureste, doamna de la Sfat mi l-a facut intr-un fel ca acum se scrie Ghiurico. Asa apare in certificatul de nastere si port acest stigmat de 45 de ani”, spune cu umor artistul.

Tineretea Trandafirilor negri

Ne puteți urmări și pe Google News

Ioan Gyuri Pascu s-a nascut in orasul Agnita, pe-atunci in regiunea Brasov, azi in judetul Sibiu. Isi aduce aminte ca era un copil mic, plapand, slab, dar foarte vioi. Scoala generala o face in Agnita, iar dintr-a III-a pana intr-a VIII-a este membru al corului scolii. Tot in clasa a III-a incepe sa studieze pianul si se inscrie la Scoala sportiva la handbal, sport din cauza caruia cam trage chiulul de la orele de pian.

Inca din liceu incepe sa imite voci, cele mai cunoscute fiind  ale Didei Dragan si Aurei Urziceanu. In clasa a IX-a este selectionat in corul liceului, scrie texte de brigada, o piesa de teatru despre Avram Iancu, canta, danseaza. „Incepusem sa devin ceea ce se cheama un showman”.

„Din 1978 am trecut la Medias intr-o formatie cu Elena Carstea, care se chema Trandafirii negrii. Erau fratii Moldovan din Medias, Septimiu si Horia (gemeni) si Elena Carstea care m-au invitat sa cantam im-preuna”. Face parte din trupa pana in 1980. Din banii obtinuti de la baluri si cateva nunti isi cumpara prima chitara adevarata de la Reghin. In plus, invata singur sa bata la tobe.

Strungar, soldat si cantaret

In 1980 pica la Teatru, se angajeaza ca strungar, iar in octombrie pleaca in armata. „In 1982, dupa armata, am plecat la mare cu prietenii din fosta formatie de la Medias. Acolo m-au descoperit cei de la Radio Vacanta - Costinesti cantand noaptea in Teatrul de vara. A doua zi am fost invitat sa cant pe Terasa Radio Vacanta.

M-am imprietenit cu multi oameni de muzica: Teo Peter (Compact), Andrei Partos„, spune  Pascu. Participa la patru spectacole ale Cenaclului Flacara, dar renunta repede si intra la Serbarile Scanteii Tineretului.

„A fost cea de-a treia mea scoala adevarata. I-am intalnit pe Liviu Tudan, Adi Ordean, Cristi Minculescu, Paul Ciuci, Ladislau Herdina, Vladi Cnejevici si multi alti muzicieni de valoare”. „Nu sunt un foarte mare amator al umorului politic. Imi place umorul asa, din piatra-seaca, pur si simplu, imi plac glumele facute, sa fie glume, sa fie umor frumos. Daca se mai nimereste sa fie politica este din cauza ca asta trebuie sa facem noi in serial.”

CARTE DE VIZITA

Profesor de romana, latina si desen

> Ioan Gyuri Pascu s-a nascut pe 31 august 1961, in judetul Sibiu.  A facut scoala primara si liceul in Agnita.

> A picat la Facultatea de Teatru din Targu-Mures, apoi si la Filologie, in Bucuresti, de doua ori.

> In 1984 a intrat la Cluj, la Facultatea de Litere, specializarea romana-spaniola, facultate pe care a absolvit-o in 1988.

> A fost profesor in judetul Calarasi, la Ulmu, unde a predat romana, latina si desen. Din decembrie 1990 si pana in 1992 a lucrat ca redactor la TVR.

> Din 1992 pana in prezent este artist independent.

POLIVALENT. Gyuri Pascu, actor, solist vocal, chitarist, compozitor si textier

DIVERTIS. Dupa o munca asidua de ani intregi, artistul a devenit astazi un nume consacrat.

Consacrarea sa definitiva va veni odata cu intrarea in trupa Divertis. „Am ajuns aproape din intamplare. In 1986 am intrat in trupa de teatru Ars Amatoria si fiii, din Cluj, condusa de domnul Ion Vartic. A urmat un Festival Caragiale, la Teatrul Studentesc Tei din Bucuresti, si dupa spectacol m-am intalnit cu baietii de la Divertis.

Le-a placut de mine, mi-au propus sa intru in grup si, in 1987, in februarie, am avut primul spectacol cu ei. La Serbarile zapezii, la Izvorul Muresului, am intrat pentru prima oara pe scena alaturi de Divertis. Deci am implinit 20 de ani”, spune Gyuri Pascu.

Un succes meritat

Lucrurile se desfasoara cu rapiditate. In octombrie 1989 renunta la postul de profesor din comuna Ulmu, Calarasi, iar in decembrie are un spectacol la Semenic, impreuna cu Mircea Baniciu, care il gazduieste apoi la el acasa, pana prin preajma Revolutiei. Pe 17?decembrie 1989, spectacolul Divertis de la Iasi este intrerupt de autoritati.

Dupa Revolutie se cimenteaza succesul grupului Divertis, care propune un umor deosebit. „Nu stiu ce va fi peste zece ani. Mie imi convine ca in fiecare dimineata descopar ca traiesc. Am invatat sa merg pe proiectele aflate in derulare.

In decembrie am inregistrat trei piese si mi-am spus ca in februarie scot un disc. Uite, suntem in aprilie, si eu am ramas doar cu trei cantece inregistrate, desi toate sunt scrise!. De aceea nu-mi place sa-mi fac planuri. Imi place sa lucrez in prezent, pentru ca prezentul iti cladeste viitorul”, spune artistul.

Albume

Tempo si promovarea tinerilor talentati

> Numele lui Ioan Gyuri Pascu este legat nu doar de Divertis si de umor, ci  si de muzica. „In 1992 mi-a aparut o jumatate de caseta. Primul LP in 1993, „Mixed grill”, iar in 1994,  „Masina cu jazzolina”. In 1996 am avut o colectie pe o caseta - „Caseta pentru minte, inima si gura”. In 1997 a aparut CD-ul „Ganduri nevinovate”, in 2000 „Lasa (muzica de casa)”, in 2002, „Stangul de a visa”, in 2003 „Prinde o stea”, in 2004 „Jocul de-a joaca”, iar in 2005 am facut o colectie de balade „12 ani, 12 balade””.

> In perioada 1998-1999, artistul a renuntat temporar la proiectele sale muzicale si s-a dedicat, impreuna cu sotia lui, Daniela, lansarii tinerilor talentati: Vama Veche, La strada, Dinu Olarasu, Domnisoara Pogany, Trupa Doi sunt cateva dintre numele care se  leaga de familia Pascu si de Tempo Music. In 2000, intristat de tendintele din muzica romaneasca, renunta la aceste proiecte.

Sfatul lui Gyuri

„Invata limbi straine”

„De la bunica mea stiu o vorba: „Cate limbi stii atatia oameni esti”. Din cauza aceasta ma bucur ca ma descurc in mai multe limbi si oriunde ma duc in lume am cate un cuvintel sa le spun celor din tara respectiva. Cand aveam framantari si ma gandeam cum o sa fie cu o treaba, bunica mea spunea: „Cumva o sa fie”. Si asta m-a ajutat mult.”

„Fericirea e o stare care exista, trebuie numai sa fim atenti s-o tot luam. La mine am ajuns sa masor fericirea in clipe si cu cat am mai multe clipe sunt fericit. Sunt un om implinit care si-a cunoscut drumul de mic.” 

Cana de cafea

Familia, relaxarea principala

Ioan Gyuri Pascu isi incepe fiecare dimineata cu doua cafele. „N-as putea trai fara cafea”, spune artistul care, la o  cafea, mai trage si cate doua-trei tigari, dar light, usoare. Relaxarea cea mai mare a lui Gyuri Pascu o gaseste in familie. 

Pe sotie, Daniela Marin, a cunoscut-o in 1992, cand impreuna au pus bazele primei case de discuri independente din Romania - Import Service Tempo -, devenita ulterior Tempo Music. Cu Daniela s-a casatorit pe 15 august 1993, iar cei doi au o frumusete de fata, Ana Iarina Pascu, in varsta de 10 ani.

„Merge la scoala de muzica, cred ca mosteneste ceva din talentul parintilor, dar vrea sa se faca medic veterinar”, spune Pascu. Dupa repetitii, artistul  se relaxeaza jucandu-se cu Iarina. „Aseara, dupa filmari, am facut impreuna integrame”, spune el.

Film

„Vreau un rol mare”

Pascu cocheteaza de mult timp cu filmul, iar actorul sau preferat este Al Pacino. „Din tara imi plac Toma Caragiu, Marcel Iures„. Gyuri este multumit cu filmografia sa, dar parca ar dori ceva mai mult.

„Sunt fericit, dar mai doresc un superrol, pentru ca am jucat in unele mai marunte. Am jucat in filme foarte bune, care au fost premiate, dar inca n-am  avut un rol din ala cu multe zile de filmat. Rolurile pe care le-am facut au ramas: bulgarul dintr-o „Noapte de neuitat”, rolul din „Occident”, din „Scurt-metraj” zic eu sunt OK, nu-mi este rusine. Imi place mult la filmare, este o adevarata familie, o gasca. Am facut si fac teatru, dar la filmare, cand se termina o zi istovitoare, se fac glume, poante, este o familie si ma simt foarte bine in acest mediu”, spune artistul.

Chitara

Un autodidact de mare clasa

Ioan Gyuri Pascu a invatat sa cante la chitara aproape intamplator. Era in clasa a V-a cand tatal lui i-a cumparat prima chitara. „Am invatat primele acorduri pe primele trei coarde, dupa care am renuntat in favoarea handbalului. Din cauza faptului ca n-am mai crescut in inaltime am lasat handbalul, iar intr-a IX-a m-am apucat sa studiez din nou chitara. In 1976 am reluat studiul dupa o metoda de Maria Boeru, o carte pe care o avea tatal meu pe  un dulap. In cateva luni am inceput sa cant pe la serbari, la liceu, iar in 1977 am urcat pe scena Casei de Cultura, impreuna cu doi colegi, Sabin si Claudiu.”

Fata nevazuta

Mare amator de sport

> Este un mare amator de sport. „Imi plac handbalul, tenisul, ping-pongul, sporturile cu mingea in general, dar si gimnastica, atletismul - sa-l privesc, nu sa-l practic”, spune Gyuri.

> Scrie jurnalism sportiv. Are o rubrica la „Time Out Bucuresti”. „Am facut comentariu profesionist la Campionatul european de handbal feminin, cand s-a desfasurat in Romania. Asta imi place cel mai mult, in direct. Nu-mi place sa comentez in pauza sau dupa, ci live”.

> A avut o perioada in care nu prea a inghitit presa. „Tin minte ca ori vorbeam, ori nu, ei tot scriau. Am fost in silentio stampa, asa ca Victor Piturca, si tot au scris. Mi-au inventat interviuri si de cate doua pagini... Acum nu am nicio problema cu presa, fiecare isi face treaba lui, pe mine nu ma mai deranjeaza.”

> Se deconecteaza uitandu-se la filme. „Mai nou ma uit la jumatati, sferturi de filme, la meciuri.”

>  „Imi place sa stau cu prietenii la o bere, sa merg la pescuit, dar o fac din ce in ce mai rar fiindca nu mai am timp. De exemplu, de doi ani n-am mai pus mana pe racheta de tenis.”