PUBLICAȚIILE NOASTRE:

EVZ Special

„Haiducii Muscelului”. Povestea familiei Arnăuțoiu, eroii din Nucșoara

Autor: | | 3 Comentarii | 640 Vizualizari
Fotografi e a familiei Arnăuțoiu din 1925: Laurenția și ioan (Iancu) Arnăuțoiu, împreună cu copiii lor - Ion (stânga), Elena (dreapta), Toma (centru) și Anton FOTO:WWW.EROINENUCSOARA.RO
„Evenimentul zilei” vă prezintă viața tumultoasă și faptele de vitejie a celor mai aprigi partizani anticomuniști

AUTOR: Radu Petrescu-Muscel

Motto:

„Ei au fost solii, care au spălat cu sângele lor ruşinea şi sângele lor merită să fie cinstit” (Slt. Ion Arnăuţoiu, decembrie 1941)

Escadronul 1 Vânători Călări din Dumbrăveni-Târnava Mică, unitate de elită încadrată în Corpul de Munte (gen. Gheorghe Avramescu), subordonat Armatei 3 română (gen. Petre Dumitrescu), a luptat în Crimeea, păzind litoralul Mării Negre împotriva debarcărilor de trupe regulate și șoselele strategice împotriva partizanilor.

În cadrul escadronului îi regăsim, timp de şapte luni de zile (noiembrie 1941-mai 1942), pe ofiţerii Ion Arnăuţoiu şi Teodor Sepeanu, la comanda unor plutoane diferite.

Comandanți de pluton

În perioada respectivă, comandant al Escadronului era căpitanul Eugen Săvoiu, iar comandanţii celor patru plutoane erau: plutonierul-major Constantin Niţulescu, urmat de sublocotenentul Teodor Sepeanu (Plutonul I), sublocotenentul Cornel Moldoveanu (Plutonul II), sublocotenentul Ludovic Sobolac, urmat de sublocotenentul Teodor Sepeanu (Plutonul III) şi locotenentul Ion Arnăuţoiu (Plutonul de mitraliere). Locotenentul muscelean Ion (Neluţ) Arnăuţoiu, ofiţer activ, aflat la comanda plutonului de mitraliere, avea să-şi piardă viaţa în războiul antisovietic, ucis de o mină antipersonal pe 8 februarie 1943, la retragerea prin aceeaşi Crimee. Sublocotenentul bucureştean Teodor Sepeanu, licenţiat în drept, se înscrie voluntar în iulie-august 1941, luptând pe Frontul de Est din noiembrie 1941 până în mai 1942. Comandă, pe rând, plutoanele I și III, fiind ulterior scos din nou din Armată și încadrat, pe post de comandant, într-un pluton de muncă până la 23 august 1944.

Destin fabulos

Un moment decisiv pentru întreaga sa carieră este cel în care trece rapid de partea comuniştilor şi cunoaşte un destin fabulos. Mai întâi pe post de detectiv al Siguranței infiltrate de comuniști, când îl supraveghează informativ de generalul Nicolae Rădescu, ultimul prim-ministru democrat. Apoi unul din stâlpii Securităţii, iniţial ca anchetator, apoi ca unul din principalii coordonatori ai acţiunii de reeducare, alături de Alexandru Nicolschi, din poziţia sa de şef al Serviciului Inspecţii din cadrul Direcţiei Generale a Penitenciarelor. O carieră practic neinfluenţată de rolul activ pe care l-a jucat, totuşi, pe frontul de Est.

„Părinții” rezistenței anticomuniste

Vreme de patru generaţii, îi regăsim pe membrii familiei Arnăuţoiu printre fruntaşii comunei Nucşoara de pe Râul Doamnei. Străbunicul, preotul Petre Arnăuțoiu, a ctitorit biserica din localitate, iar fiul său, preotul Toma Arnăuțoiu, a renovato, împreună cu prezbitera Elena.

Curaj pe front

Nepotul, Ioan (Iancu) T. Arnăuţoiu, a fost timp de patru decenii învăţătorul şi sfătuitorul comunei. Exemplu pentru comunitatea în care trăia, învăţătorul s-a evidenţiat în luptele de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz, fiind avansat la gradul de locotenent de rezervă şi decorat cu ordinele „Steaua României“ şi „Coroana României“.

După demobilizare, devine unul dintre fruntașii Partidului Țărănesc din Muscel, transformat în Partidul Naţional-Ţărănesc după fuziunea din 1926 cu Partidul Naţional Romăn din Transilvania, condus de Iuliu Maniu. Absolvent - ca şi Ion Mihalache - al Şcolii Normale „Carol I” din Câmpulung- Muscel, devine un fidel colaborator al acestuia şi obţine acordul său neoficial ca să intre, pe rând, în diverse partide, tocmai ca să poată aduce bunăstare şi progres în satele de pe Râul Doamnei, indiferent cine conducea ţara în acele momente.

Ajutăndu-și în permanență consătenii, cu sfaturi și chiar material, prin înființarea de cooperative și cumpărarea de terenuri, dobândește un mare prestigiu, fiind ales naș de cununie și de botez de mulți consăteni, dar și foști elevi.

Partizani

Acest lucru va contribui decisiv la sprijinul necondiţionat pe care nucşorenii îl vor asigura rezistenţei armate anticomuniste iniţiate de fiii săi, Toma şi Petre Arnăuţoiu, coordonaţi iniţial de locotenent-colonelul câmpulungean Gheorghe Arsenescu, fondatorul şi conducătorul organizaţiei „Haiducii Muscelului”.

Cei cinci copii ai familiei Arnăuțoiu

Arnăuțoiu Învăţătorul Ioan T. Arnăuţoiu (1887-1963) s-a căsătorit în 1914 cu Laurenţia Diaconescu (1894 -1962) din Berevoieşti.

Ea era fiica învăţătorului Petre Diaconescu (sora Lucreţiei, soţia preotului Nicolae Mănescu, paroh la Apa Sărată- Câmpulung, coleg de facultate şi bun prieten cu preotul-profesor Gheorghe I. Cotenescu, paroh în comuna Stoeneşti – n.a.). Căminul tinerei familii a fost binecuvântat de Dumnezeu cu cinci copii, o fată și nu mai puțin de cinci băieți care au moștenit, cu toții, vocația sa eroică și modestia.

Decorat de Carol al II-lea

Ion (Neluţ) I. Arnăuţoiu, băiatul cel mare, se naşte în 1916, cu puţin timp înaintea intrării României în marea conflagraţie mondială. Crescut în familie în spiritul dragostei de Ţară, liceanul nu pregetă să-şi rişte viaţa în timpul stingerii marelui incendiu din 8 mai 1934, care a devastat un întreg cartier al Câmpulungului.

Eroism

Pentru eroismul de care a dat dovadă a fost decorat personal de către Regele Carol al II-lea cu „Virtutea Cercetășească” de bronz. Termină, printre primii, Şcoala Militară de Ofiţeri Activi de Cavalerie din Târgovişte. După absolvire, este repartizat la Escadronul I de Vânători Călări din Dumbrăveni, unitate de elită alături de care ia parte la campania de pe frontul de Est de la 22 iunie 1941 până la 8 februarie 1944. Este ucis lângă Bacciserai, în Crimeea, de o mină antipersonal, în fruntea unei patrule de recunoaştere. Despre curajul său în luptă vorbesc caracterizările superiorilor săi, dar și salba de decorații: „Coroana Romaniei”, „Steaua României“ cu panglica de Virtute Militară, „Crucea de Fier“- clasa a II-a, Crucea de Aur a „Vulturului German“. A fost propus de mai multe ori şi pentru Ordinul suprem, „Mihai Viteazul“.

Blestemul numelui

Al treilea frate, cu o carieră militară încheiată la scurtă vreme după ce abia începuse, este Anton I. Arnăuţoiu. La 23 august 1944, pieptul acestuia este străpuns de o rafală trasă de un avion german, care încerca să-i anihileze pe cei care apărau Bucureștiul și să refacă alianța antisovietică.

Invalid de război, acesta nu se va încadra în rezistenţa armată anticomunistă, dar numele pe care-l purta reprezenta pentru Securitate o continuă ameninţare. De aceea a fost urmărit şi terorizat întreaga-i viaţă, destinul întregii sale familii, soţie şi copii, fiind marcat de suferinţe şi umilinţe.

Cel de-al patrulea frate, Petre I. Arnăuţoiu, nu a avut o carieră militară, dar i s-a alăturat din prima clipă fratelui său Toma, din momentul în care a înfiinţat la Nucşoara, iniţial împreună cu locotenent-colonelul Gheorghe Arsenescu, cel de-al doilea nucleu al organizaţiei Haiducii Muscelului. S-a numărat printre cele 16 persoane executate în 1959.

O familie distrusă

Învățătorul Ioan (Iancu) Arnăuțoiu a fost arestat împreună cu membrii primului grup, cel de la nord de Câmpulung-Muscel, alături de prietenul său pe linie didactică, preotul profesor Gheorghe Cotenescu.

A fost condamnat iniţial la 2 ani de închisoare corecţională prin Sentinţa nr. 478 din 11 mai 1950 emisă de Tribunalul Militar al Regiunii II Militare Bucureşti. Arestat a doua oară, în 1958, avea să-şi piardă viaţa în închisoare, în 1963, la puţin timp după ce-i muriseră atât cei doi copii, Toma şi Petre (executaţi în 1959), cât şi soţia, Laurenţia (în 1962, în închisoare).

A creat nucleul de partizani protejați de Elisabeta Rizea

Locotenentul post-mortem Ion (Neluț) Arnăuțoiu nu a fost singurul fost elev al Liceului „Dinicu Golescu” din Câmpulung căzut pe câmpul de onoare.

Și în familia noastră a existat astfel de jertfă supremă, un unchi prin alianță, sublocotenentul Gheorghe Bănățeanu din Câmpulung, fiul preotului Nicolae Bănățeanu, căsătorit cu sora bunicii mele materne, Elisabeta Cotenescu.



Căzuți la datorie

Printre foştii elevi morţi pe front se numără colonelul Constantin Simionescu, maiorii Ion Moloiu, Nicolae Pop, Gheorghe Poşoiu şi Clement Săndescu, căpitanii Gheorghe Isbăşescu, Ion Ianculescu, Cornel Pătrăşescu şi Sever Ştefănescu, locotenentul Dan Teodorescu (unicul fiu al generalului Iosif Teodorescu, comandantul militar al Capitalei, cel care a asigurat succesul loviturii de stat de la 23 august 1944), sublocotenentul Gheorghe Şuşală (premiantul clasei a VIII-a în anul 1937).

În februarie 1945, familia i-a organizat parastasul de un an, serviciul divin fiind oficiat de parohul din Nucșoara, părintele Ion Drăgoi.

Acesta a fost una dintre cele 16 persoane executate în noaptea de 18 spre 18 iulie 1959, la Penitenciarul Jilava, pentru „crima” de a-i fi ajutat pe fraţii Toma şi Petre Arnăuţoiu, cu toţii „bandiţi” în jargonul Securităţii.

Pe linia unei cariere militare îşi urmează fratele şi Toma I. Arnăuţoiu, născut în 1921, coleg de în primele clase liceu şi de internat în Câmpulung cu tatăl meu, stoeneşteanul Ion Petrescu.

În 1942, Toma se înscrie la Şcoala de Ofiţeri de Cavalerie „Regele Ferdinand I”, unde este coleg şi cu Tiberiu Ţolescu (azi cetăţean de onoare al Craiovei – n.a.).

Absolvă în 1943 şi este repartizat la Regimentul de Gardă Călare. Din septembrie 1944, luptă pe frontul de Vest şi, în doar două luni, primeşte „Ordinul Coroana României”, clasa a V-a, cu spade şi cu panglică de Virtute Militară şi Frunze de Stejar.

Rănit în Ungaria

La 26 decembrie 1944 este rănit în luptele din Ungaria dar, după trei luni de spitalizare, revine în activitatea militară la Regimentul 5 Roşiori.

La 20 iunie 1946, este mutat la Regimentul de Gardă Călare, iar la 27 august 1947, la împlinirea unui an de când fusese trecut în „cadru disponibil”, noua orânduire socială îl trece în rezervă, fiind considerat de neclintit, irecuperabil, datorită convingerilor sale democratice.

Ca o palidă compensare, la 6 august 1947, fusese avansat la gradul de locotenent. Între timp se căsătoreşte şi se mută la Bucureşti, înscriindu-se la facultate.

Falsificarea alegerilor din noiembrie 1946 şi agresivitatea comuniştilor faţă de intelectualitatea rurală şi gospodarii satelor, consideraţi „chiaburi” şi „exploatatori”, îl determină să intre în legătură, încă din iarna anului 1948, cu un mai vechi cunoscut, locotenent-colonelul câmpulungean Gheorghe Arsenescu.

Așa se face că, în momentul zdrobirii de către Securitate, în martie 1949, a primului nucleu de rezistență organizat de acesta la nord de Câmpulung-Muscel, în perimetrul Muntele Roșu- Stoenești-Dragoslavele, înființează împreună, în zona Nucșoara, un al doilea nucleu, cu o longevitate mult mai mare (1949-1958).

Unica fiică a lui Ioan Arnăuțoiu a supraviețuit închisorii de femei

Elena, unica fiică a în vățătorului Ioan (Iancu) Arnăuţoiu, căsătorită între timp cu învăţătorul Ion Florea şi mamă a unui copil, Viorel Davidoiu, a fost condamnată administrativ. A trecut prin mai multe închisori pentru femei, fiind urmărită întreaga-i viaţă.

Prin închisori pentru femei a trecut și Victoria Arnăuțoiu, născută Năstase, soția lui Petre I. Arnăuțoiu.

Tragedia prin care au trecut membrii Familiei Arnăuțoiu, familie de eroi musceleni din Nucşoara, comuna oamenilor dârzi de pe valea Râului Doamnei, ar trebui să ne facă să ne plecăm frunțile. Şi să o preţuim cu atât mai mult pe sora lui Ion, Toma, Petre şi Anton, acum când se află printre noi şi ne mai poate fi un exemplu viu de musceleancă dârză şi mândră. Edilii din Câmpulung Muscel ar trebui să cinstească suferinţele prin care a trecut o întreagă familie, acordându- le recompensa simbolică solicitată încă de doi ani: Cetăţenia de Onoare Post-Mortem. Mai mult, ar trebui montate tăbliţele de semnalizare a străzii “Haiducii Muscelului”, care au fost furate încă din 2013.

Anul acesta, când a împlinit frumoasa vârstă de 97 de ani, greu încercata Elena Arnăuţoiu, care şi-a pierdut în războaie şi închisori părinţii şi doi fraţi, iar ea și rude apropiate au cunoscut martirajul în temniţele comuniste, are şi două mari reuşite personale.

În primăvară, a fost sfințit Complexul monumental „Zidul Roșu” de la poalele Dealului Mateiașul, dedicat memoriei tuturor membrilor organizației de rezistență armată anticomunistă “Haiducii Muscelului”.

În august, a fost decorată împreună cu alţi deţinuţi politici la fel de vârstnici, de către preşedintele Klaus Werner Iohannis, cu Ordinul Naţional “Serviciul Credincios“, în grad de Cavaler.

Cu acest prilej, preşedintele ţării a precizat apăsat: „Foștii deținuți politic sunt un exemplu de altruism și tenacitate. Aţi fost persecutaţi de Securitate şi supuşi unui regim inuman de detenţie, dar aţi continuat să luptaţi şi să credeţi cu tărie în adevăr şi libertate. Avem datoria să transmitem aceste valori generațiilor de astăzi și celor care vin.”


Tag-uri: Arnăuţoiu, Nucșoara, Ion Arnăuţoiu, Crimeea, Teodor Sepeanu, Eugen Săvoiu, Petre Arnăuțoiu, oituz
În lipsa unui acord scris din partea Evenimentul Zilei, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului „Haiducii Muscelului”. Povestea familiei Arnăuțoiu, eroii din Nucșoara.




SPUNE-TI PAREREAAcum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Cele mai distribuite articole similare

Libertatea

RTV

WOWbiz

B1

Ziare.com

Unica

Capital

Fanatik

Alte articole EVZ pe aceeasi tema

spune-ti parerea Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>





Pentru a instaura un cadru civilizat de discuţii, de eliminare a "postacilor" de partid sau a celor plătiţi ca să blocheze un articol civilizat, am adoptat următoarele soluţii, în privinţa comentariilor:
  • 1) Moderarea comentariilor lăsate în formularul de la finalul articolelor o dată la o oră – în acest caz, comentariile nu vor apărea instant.
  • 2) Postarea instant a comentariilor lăsate prin intermediul contului de facebook – în acest caz comentariile vor fi postate imediat. Puteţi să vă faceţi cont de Facebook aici.
Orice critică este acceptată pe site-ul evz.ro, cu condiţia păstrării unui limbaj civilizat, toate aceste măsuri fiind şi în sprijinul celor interesaţi să-şi expună punctele de vedere fără a mai fi hărţuiţi.
Sperăm că veţi înţelege adevărata valoare a demersului evz.ro şi vă veţi asuma responsabilitatea alături de noi.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul EVZ.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

CITEŞTE Şi
Nume: Prenume: Varsta: Email: Localitate: Judet: Telefon:


Sex: M / F




Ma abonez la newsletter
Sunt de acord cu termenii si conditiile concursului
* Toate campurile formularului sunt obligatorii