PUBLICAȚIILE NOASTRE:

Opinii EVZ

Hannah Arendt, către România de azi

Autor: | | 1 Comentarii | 995 Vizualizari
Sever Voinescu
Cînd te întîlnești cu un gînditor precum Hannah Arendt, cînd te simți captivat de ideile ei, cînd lectura cărților ei te face să te gîndești intens, febril chiar, la ceea ce se întîmplă lumii, nu-ți poți reprima pornirea de a căuta, printre rîndurile ei, ceva ca un mesaj anume transmis țării tale, timpului tău, compatrioților tăi, de nu cumva chiar ție însuți.

Este felul de a asuma personal un autor. Acesta mi se pare că este supremul succes al unui autor, pe de o parte, și marele beneficiu pe care îl poate avea un cititor, pe de altă parte: să ajungi la revelația intimă că acel autor îți vorbește (și) ție direct, personal.  Așadar, ce ar putea să spună Hannah Arendt unui român de astăzi, ca mine sau ca dumneavoastră?

S-a spus, cu îndreptățire, că  Hannah Arendt a creat cea mai puternică teodicee a secolului trecut. Problema răului a preocupat-o pe Hannah Arendt, de fapt, tot timpul. A fost, ca să zic așa, tema ei. Totalitarismul, războiul, rasismul, toate aceste întruchipări politice al răului au fost, cu precădere, obiectul ei de studiu. Arendt a pornit de la ideea că patologiile politicului sînt, de fapt, patologii ale omenescului, iar politica este vehiculul prin care răul, a cărui rădăcină este în natura umană, se răspîndește la scara întregii lumi. Ar trebui să fim conștienți de această capacitate a politicii de a răspîndi și amplifica răul și, de aceea, ar trebui să construim politica într-un asemenea mod încît această capacitate a ei să nu se împlinească, ar spune Arendt României de azi, după părerea mea.

 În ceea pe privește răul, nu este nimic demoniac și nimic global în el, zice Arendt. Răul e omenesc în geneza lui, iar răspîndirea și amplificarea răului este o simplă chestie de organizare.  Oricît ar fi de puternic, de prevalent la un moment dat, răul nu suprimă niciodată binele, de care omul este, iarăși, capabil. Arendt spune că, aidoma unei ciuperci, răul se poate răspîndi la un moment dat pe întreaga suprafață a lumii, dar ciupercile nu pătrund în adîncuri și nu schimbă ceea ce e profund și radical în alcătuirea noastră; răul nu pătrunde în cetatea binelui, cu alte cuvinte.

Toată lumea știe că, după ce a asistat la procesul odiosului criminal de război nazist Adolf Eichmann, într-o carte devenită celebră, Hannah Arendt a teoretizat banalitatea răului. În esență, Hannah Arendt a spus că, în condiții de teroare, imensa majoritate a oamenilor se supune și, prin această răspîndire, răul devine pur exercițiu administrativ - criminalii în masă, precum Eichmann, sînt doar niște funcționari mediocri și cenușii. Din mîinile lor iese, desigur, un rău spectaculos, montruos, imens, dar ei pot executa răul la asemenea dimensiuni tocmai pentru că în conștiințele lor ei sînt convinși că execută îndatoriri obișnuite, de serviciu de la 8 la 4, hîrțogării, dispoziții ștampilate și parafate ale superiorilor. Pentru funcționari ca Eichmann, transferul spre camerele de gazare a mii de oameni pe zi devenise o chestie de pură administrație - el trebuia să se asigure că mijloacele funcționau în limitele lor maxime, fără să blocheze fluxul și atît. Ce mijloace erau și despre ce flux e vorba, nu mai conta, căci asta implică o judecată morală, iar acest gen de judecată nu este specific celor care se supun, ci celor care nu se supun. Banalitatea răului, teoretizată de Arendt, a fost adesea și încă de la apariția cărții ei despre procesul lui Eichmann (adică din 1963), prost înțeleasă. Unii au înțeles că această teorie îl apără pe Eichmann, cu atît mai mult cu cît el însuși s-a apărat în proces prin cunoscutul argument al acuzaților aflați în situația lui: ”eu eram doar o rotiță în sistem, nu făceam decît să execut ordinele superiorilor mei, dacă nu le executam, o pățeam”. Alții au înțeles că Arendt disprețuiește victimele holocaustului (această teorie a fost alimentată și de o altă poziție a ei referitoare la atitudinea unora dintre capii comunității evreiești din Europa, care au decis să nu reziste agresiunii naziste împotriva comunității lor, ci să se supună). În fine, au fost și dintre aceia care au înțeles că banalitatea răului vrea să spună că răul, de fapt, nu e chiar rău, că Arendt îl relativizează. Toate aceste lecturi sînt eronate. Nimic mai departe de Hannah Arendt decît să-l apere pe Eichmann, să culpabilizeze victimele ori să relativizeze răul! Dimpotrivă. Cred că ceea ce șochează, de fapt, pe mulți cititori ai cărților ei  - de aici cred că reiese și eroarea de înțelegere -, este tocmai descoperirea ei că răul poate fi inhibat printr-o anumită construcție politică. Hannah Arendt mărturisea într-o scrisoare către o prietenă că se simțea aproape euforică după ce a terminat de scris cartea despre procesul lui Eichmann, tocmai pentru că a înțeles, privind răul în ochi, de aproape, că acesta poate fi oprit. Tocmai pentru răspîndirea răului este o chestie de organizare, el poate fi oprit printr-un alt fel de organizare. Așa cum politica poate amplifica răul, ea îl poate și inhiba.

Nu mai are importanță că, așa cum au scris foarte bine mulți istorici după Hannah Anrendt, nazistul Ecihmann nu era deloc genul de funcționar umil, fără convingeri și fără păreri, care caută și el o pîine de mîncat. Eichmann era un antisemit militant, lucra cu convingere și îi plăcea ceea ce făcea. El nu avea conștiința banalității lucrurilor pe care le făcea, ci, dimpotrivă, chiar avea conștiința unei înalte misiuni. Dar această posibilă eroare de înțelegere a lui Arendt în privința psihologiei lui Eichmann nu afectează cu nimic validitatea concluziei la care a ajuns. De fapt, după cum spune ea, totul se joacă în raportul dintre cei care se supun (imensa majoritate) și cei care nu se supun (o ultra-minoritate) cînd o presiune totalitară apasă asupra unei comunități. Oprirea răului este doar o chestie de organizare! Mîine, despre facerea de bine...

Opiniile exprimate în paginile ziarului aparțin autorilor

 


Tag-uri: Hannah Arendt, romania, lectura, Adolf Eichmann
În lipsa unui acord scris din partea Evenimentul Zilei, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Hannah Arendt, către România de azi.




SPUNE-TI PAREREAAcum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Cele mai distribuite articole similare

Libertatea

RTV

B1

Ziare.com

Unica

Capital

Fanatik

Alte articole EVZ pe aceeasi tema

spune-ti parerea Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>





Pentru a instaura un cadru civilizat de discuţii, de eliminare a "postacilor" de partid sau a celor plătiţi ca să blocheze un articol civilizat, am adoptat următoarele soluţii, în privinţa comentariilor:
  • 1) Moderarea comentariilor lăsate în formularul de la finalul articolelor o dată la o oră – în acest caz, comentariile nu vor apărea instant.
  • 2) Postarea instant a comentariilor lăsate prin intermediul contului de facebook – în acest caz comentariile vor fi postate imediat. Puteţi să vă faceţi cont de Facebook aici.
Orice critică este acceptată pe site-ul evz.ro, cu condiţia păstrării unui limbaj civilizat, toate aceste măsuri fiind şi în sprijinul celor interesaţi să-şi expună punctele de vedere fără a mai fi hărţuiţi.
Sperăm că veţi înţelege adevărata valoare a demersului evz.ro şi vă veţi asuma responsabilitatea alături de noi.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul EVZ.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

CITEŞTE Şi
Nume: Prenume: Varsta: Email: Localitate: Judet: Telefon:


Sex: M / F




Ma abonez la newsletter
Sunt de acord cu termenii si conditiile concursului
* Toate campurile formularului sunt obligatorii