PUBLICAȚIILE NOASTRE:

Horoscopul lui Dom' Profesor

Horoscopul lui Dom Profesor. Astăzi sunt avantajate zodiile...

Autor: | | 0 Comentarii | 9940 Vizualizari
horoscop_01
Gemeni, Fecioară, Vărsător. Pe 28 martie s-au născut Raphael, Fra Bartolomeo, Sf. Tereza de Avila, Aristide Briand, Dirck Bogarde, Maxim Gorki, Emeric Ienei, Victor Tulbure, Laura Badea.

Încă o zi de muncă în calendarul poporului român.

Poate că vă întrebaţi ce mai fac Lupul Şchiop şi cei nouă Lupi de Foc. Ei bine, legenda spune că ei sunt într-o altă dimensiune, pe alt Pământ, adică într-un Univers paralel, ocupându-se cu ceea ce ştiu ei mai bine, fugărind spiritele rele şi pedepsindu-i pe criminali, ticăloşi, sperjuri, trădători de ţară şi renegaţi. Dar vine timpul când se întorc şi pe la noi, nu aveţi grijă sau speranţă...  

E primăvara, dragi prieteni şi îmi aduc aminte de o altă primăvară, la fel, din tinereţe. O nouă pildă, o nouă povestire.... o nouă amintire de aproape patruzeci de ani... am mai povestit-o şi altă dată, am spus-o şi la emisiunea „Miezul Zilei”, (ce emisiune echilibrată şi decentă!), de la TVR 1, acum ani de zile, dar... nu pot să vă rezist, dragi lupi, padawani şi hobbiţi, după povestea de ieri îmi cereţi cu insistenţă alta... în definitiv repetiţia este mama învăţăturii, aşa că o să repet şi eu, iar domniile voastre, dragi lupi, padawani şi hobbiţi, primiţi povestea cerută!!!

Era primăvară şi încă mai exista „Sabena” compania aviatică belgiană, cu avioane bune, atmosferă plăcută la bord, piloţi flamanzi şi însoţitoare valone... eram la bordul unui 707 al Sabenei, plecasem de ore bune de la Bruxelles. Când am ajuns la Conakry, mi-am dat seama că sunt pe altă lume.  Africa profundă mă primea cuprinzîndu-mă, înghiţindu-mă, cu cerul ei cel alb strălucitor, cu pămîntul roşu, laterita cea ciudată, cu mirosurile înţepătoare şi ciudate.  

Apoi peste cîteva zile am întîlnit-o pe ea. Cea mai frumoasă femeie pe care am văzut-o vreodată, Kaissa, care părea desenată de visul celui mai elegant şi pasional editor de reviste pentru bărbaţi. O mulatră perfectă, înaltă şi zveltă, care păstrase cambrarea şi mişcările de felină ale rasei negre, dar un nas luteţian, adică parizian, şi o carnaţie surprinzătoare de prinţesă inca. La acestea se adăugau doi ochi imenşi, depărtaţi şi verzi ca jungla, o frunte bombată şi o coamă de păr de culoarea mierii, întotdeauna strînsă cu o fundiţă verde, iar în total Kaissa era cea mai dorită femeie din Africa Occidentală.  

La 17 ani primise deja oferte de la toate revistele ilustrate şi toate casele de modă existente.  Le refuzase cu dispreţ princiar. Cei mai insistenţi solicitanţi se îmbolnăviseră sau suferiseră accidente, deh,  Africa nu-i ca Europa, Golful Guineei este plin de rechini iar jungla, de asemenea, nu iartă.  Kaissa era una dintre nenumăratele secretare ale temutului Sekou Touré, dictatorul local, din fericire, unul luminat!

După mai multe zile de aşteptat prin anticamerele puterii, devenise evident că mă uitam cam mult la splendida făptură.  Ministrul Moussa, care-mi era gazdă, mi-a atras atenţia, mai în glumă, mai în serios, să las fata în pace pentru că este periculoasă, iar tatăl ei este un foarte puternic Baron Samedi, titlul suprem pentru preoţii voodoo.  "Este aşa de frumoasă, încît nu simt nici o dorinţă sexuală, ci doar mă minunez că rasa umană poate produce astfel de exemplare" am răspuns.  Kaissa, care era de faţă, dar citea preocupată un raport, a zâmbit doar, ca unei amintiri.  

În seara aceleiaşi zile, recepţionerul hotelului Camayenne, unde locuiam, un negru lucitor şi zîmbitor căruia îi spuneam Jean, a dat buzna în camera mea, gri la faţă, aşa arată paloarea la negri, învârtindu-şi ochii în cap ca paletele unui helicopter, : "problem, bouana,  foarte mare problem, maşina neagra este aici, trebuie să coborâţi".  Apoi s-a uitat la mine ca la un condamnat la scaunul electric. L-am rugat pe Jean să anunţe Ambasada dacă nu mă întorceam în trei ore şi am coborât. În faţa hotelului mă aştepta un Citroen DS negru, visul meu din adolescenţă. Maşina Generalului De Gaulle şi a OAS (Organizaţia Armata Secretă).  Un şofer negru, în livrea şi cu mânuşi albe mi-a deschis uşa din spate, spunîndu-mi într-o franceză impecabilă : "Domnişoara Kaissa şi onorabilul ei tată, au plăcerea să vă invite să cinaţi împreună".  

Maşina era fabuloasă, părea incredibil de nouă, pielea canapelelor mirosea a proaspăt,  la fel şi vopseaua. Distonant era doar casetofonul Blaupunkt, de ultimul tip, care susura şansonete cântate de Juliette Greco. Am ieşit din Conakry, prin cartierul de lux, care rivaliza dacă nu întrecea celebrul Cocody din Abidjan, unde tronau impunătoare, prin luxurianta junglă, marile vile coloniale ale francezilor, mare parte din ele părăsite.  Probabil că legănatul suspensiilor hidrulice, sau şansonetele m-au făcut să pierd controlul timpului, poate doar un momet. Brusc, ne-am oprit în faţa unei vile imense, albă, cu obloane albastre şi cu balcon din fier forjat.  Pe o peluză din faţa casei era o masă lungă, din tek, la care şedeau două persoane.  M-am dat jos din maşină, am salutat-o pe vechea mea cunoştinţă, Kaissa şi apoi m-am întors să dau mîna cu tatăl ei.  

Am avut un şoc: tatăl Kaisei era alb, incredibil de alb, cu o barbă imensă şi cu valuri de plete, complet albe, îmbrăcat într-un fel ce părea anacronic, nu prin ceea ce purta, ci prin felul cum le purta şi cum se mişca. I-am întins mîna, iar Leon, cum aveam să aflu că îl cheamă, a început să rîdă : "Ce mi-ai adus Kaissa, chiar pe Diable Blanc, în persoană !"  Nu a dat mâna cu mine, ci m-a invitat să iau loc la masă. Atunci am realizat că locul era luminat de lumânări mari din ceară roşie, a căror flacără nu tremura, iar că jungla ce ne înconjura era teribil de tăcută.  Aveam să aflu că Leon fusese preotul catolic misionar rezident, dar renunţase la preoţie, din „motive de familie” şi se dedicase studierii credinţelor animiste ale localnicilor. Şi a geneticii, doar Mendel, descoperitorul mutaţiilor, fusese stareţ franciscan.

Adică practicii voodoo, am spus eu, cu obrăznicie.  Uite ce e, mi-a răspuns Leon, „baraka” este puternică în tine, ai un dar pe care o să-l descoperi, dar asta nu-ţi dă dreptul să fii impertinent; dacă am zis animism şi genetică, asta nu înseamnă voodoo.  Şi să ştii că eşti aici pentru că ai văzut în fetiţa mea, Kaissa, un om, în primul rând şi nu un obiect sexual. Apoi Leon mi-a spus că are o rugăminte.

Vezi, fetiţa mea o să facă 18 ani, dar nu a ieşit cu nimeni până acum, nu a fost la niciun bar, nicio discotecă. Te rog cât mai stai pe aici să ieşi cu ea la distracţie. Totul este aranjat, să nu ai nicio grijă...

Rugămintea lui suna ca un ordin. Ne-am luat rămas bun şi abia atunci Leon mi-a dat mâna. O strângere de mână puternică, caldă, la care nu mă aşteptam.

Trei luni am fost la distracţie aproape în fiecare seară cu preafrumoasa Kaissa. La început am fost vânaţi prin discoteci şi baruri de paparazzi dar, după ce au avut unele conflicte cu cei patru „unchi” care o păzeau pe Kaissa şi le distrugeau aparatele de fotografiat, au încetat să ne mai deranjeze. Întotdeauna când ieşeam la dans în jurul nostru se crea un spaţiu, ca să avem mai mult loc. Era stima faţă de Kaissa dar şi respectul faţă de un alb solid care era în fiecare zi la biroul ministrului Moussa, cu care devenisem prieten. O strângeam în braţe pe Kaissa în ritmul muzicii şi ne spuneam dulci nimicuri. Atât! Era epoca reggae şi a salsei. Tabloidele vremii au scris despre prima dragoste a Kaissei, despre un misterios alb etc etc. Aveam să aflu despre asta mult mai târziu.

Cand am plecat din Guineea s-a nimerit că tot atunci a plecat de la post şi ambsadorul. Aşa că a fost însoţit oficial. Pe mine m-au însoţit Moussa, Kaissa şi Leon. Eram prea tânăr atunci ca să înţeleg unele situaţii paradoxale, de atunci, din aeroport. Se părea că eu eram personajul principal, nu ambasadorul.  

Poate că a fost un vis de tinereţe. Dar nu, acum câţiva ani m-am găsit în acelaşi platou de televiziune cu Kamara de la „Alb Negru”. Am vorbit despre Guineea, aflând că este de acolo. Cu teamă în suflet l-am întrebat „Îţi aminteşti de un ministru, Moussa?” Ochii bunului Kamara s-au umezit: „Moussa a fost tatăl meu!” Să ştiţi că numitul Kamara este de sânge nobil. Aşa mi-a spus tatăl lui la Conakry. Cum mi-a spus încă multe lucruri importante care rămân secrete între mine şi sufletul lui. Printre ele se află şi secretul lui Leon şi a preafrumoasei Kaissa... Şi ştiu sigur că ministrul nu m-a minţit, religia lui nu îi permitea!

Dar secretul lui Leon este bine păzit, pentru că doar eu îl mai ştiu pe această lume. La câteva săptămâni de la plecarea mea de la Conakry au dispărurt, într-o bună zi şi Kaissa şi Leon, fără zgomot şi avertizări, aşa cum dispare un curcubeu.
 
Ceea ce vreau să vă spun este ce mi-a spus Leon la scara avionului: „Ai grijă să-ţi îndeplineşti Destinul!”
„Şi dacă nu-l îndeplinesc ce se întâmplă?” „E de rău!”
„Cât de rău?” m-am încăpăţânat. „Foarte rău, pentru toată lumea!” a spus Leon uitându-se prin mine cu ochii lui imposibili de albi.

Căutând să-mi îndeplinesc Destinul, poate că l-am îndeplinit, pentru că, deseori, căutarea este mai importantă decât scopul. Dar ceea ce ştiu cu certitudine este că mâine va fi, în definitiv, o altă zi!

Citeste si:


Tag-uri:
În lipsa unui acord scris din partea Evenimentul Zilei, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Horoscopul lui Dom Profesor. Astăzi sunt avantajate zodiile....




SPUNE-TI PAREREAAcum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>

Libertatea

RTV

WOWbiz

B1

Ziare.com

Unica

Capital

Fanatik

Alte articole EVZ pe aceeasi tema

spune-ti parerea Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>





Pentru a instaura un cadru civilizat de discuţii, de eliminare a "postacilor" de partid sau a celor plătiţi ca să blocheze un articol civilizat, am adoptat următoarele soluţii, în privinţa comentariilor:
  • 1) Moderarea comentariilor lăsate în formularul de la finalul articolelor o dată la o oră – în acest caz, comentariile nu vor apărea instant.
  • 2) Postarea instant a comentariilor lăsate prin intermediul contului de facebook – în acest caz comentariile vor fi postate imediat. Puteţi să vă faceţi cont de Facebook aici.
Orice critică este acceptată pe site-ul evz.ro, cu condiţia păstrării unui limbaj civilizat, toate aceste măsuri fiind şi în sprijinul celor interesaţi să-şi expună punctele de vedere fără a mai fi hărţuiţi.
Sperăm că veţi înţelege adevărata valoare a demersului evz.ro şi vă veţi asuma responsabilitatea alături de noi.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul EVZ.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

CITEŞTE Şi