PUBLICAȚIILE NOASTRE:

Justiţie

În timp ce CEDO ne amenință cu o amendă de 80 de milioane de euro pe an. Administrația Națională a Penitenciarelor plimbă presa prin pușcării ca să se vadă ce bine trăiesc deținuții

Autor: Mihnea-Petru Pârvu Feri Predescu | miercuri, 29 iunie 2016 | 8 Comentarii | 2146 Vizualizari
Spațiul minim pentru o persoană privată de libertate este de 4 mp. Nu este respectat în aproape niciun penitenciar din România
România riscă o amendă anuală uriașă de la CEDO, dacă nu-și îmbunătățește condițiile de detenție. Ministerul Justiției nu are bani nici pentru amendă și nici pentru schimbarea situației. Ieri, șefii pușcăriilor au încercat o lovitură de imagine. EVZ a fost la Poarta Albă și Rahova. ANP a reușit să-și dea cu stângul în dreptul

Multe pușcării din țară au organizat, ieri, „Ziua porților deschise”, pe motivul că miercuri vor fi sărbătoriți Sfinții Apostoli Petru și Pavel, ocrotitorii gardienilor din penitenciare. În fapt, ANP a încercat să profite pentru a arăta ce condiții bune și foarte bune au deținuții din România. Și numai pe alea le-au arătat. E greu de crezut că ar fi expus opiniei publice tocmai punctele vulnerabile ale sistemului, în contextul în care, în martie România a fost condamnată la CEDO pentru condiţiile din penitenciare, iar în curând ar putea fi obligată să plătească despăgubiri uriaşe. Chiar ministrul Justiției, Raluca Prună, a confirmat că suma cu care va fi amendată România va fi de 80 de milioane de euro pe an, dacă nu va convinge CEDO, până în septembrie, că situația din penitenciare s-a îmbunătățit considerabil.


Bâlbe între ministere

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat o decizie pilot pe această temă, în luna martie. Ministerul Justiţiei nu a recunoscut iniţial existenţa acestei decizii, deşi Ministerul de Externe ştia că hotărârea nu doar că exista, dar a şi fost aplicată deja în patru cauze. Într-un comunicat comun, cele două ministere au cerut CEDO să nu aplice, încă, sancţiuni şi promit rezolvarea situaţiei condiţiilor de detenţie.

În patru cauze introduse împotriva ţării noastre în care au fost reclamate condiţiile din penitenciare, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a aplicat procedura hotărârii pilot. Aceasta se referă inclusiv la supraaglomerarea închisorilor, aşa cum rezultă dintr-un comunicat al Ministerului de Externe.

Prună: „Peste tot sunt camere unde nu se respectă standardele”

Într-un interviu publicat săptămâna trecută de Hotnews, Ministrul Prună spune ca Italia a fost condamnată la plata a 8 euro pe zi, pe cap de deținut, din cauza condițiilor din închisori și susține că în fiecare din cele 36 de penitenciare din Romania sunt probleme în ce privește spațiul de minim patru metri pătrați de care ar trebui să se bucure un deținut. „Eu cred că sunt în toate penitenciarele camere în care nu se respectă standardele minime și când spun asta mă refer numai la cei patru metri pătrați de deținut. În fiecare penitenciar există de exemplu camere în care se respectă asta pentru că am persoane condamnate care și-au obținut dreptul la patru metri în instanță și atunci penitenciarul trebuie să execute hotărârea și oferi patru metri înghesuindu-i pe ceilalți încă și mai mult”, a recunoscut Raluca Prună.


Un mort la trei zile, în puşcăriile românești

O statistică a MJ arată că, din anul 2008 până în luna mai 2016, 837 de persoane au murit în puşcării sau în arest preventiv. Ceea ce înseamnă că în puşcăriile româneşti moare câte un deţinut la aproape fiecare trei zile. Printre cauzele deceselor se numără „cauze medicale”, sinuciderea şi crima. Bolile care i-au răpus pe majoritatea deţinuţilor decedaţi explică de ce media de vârstă a celor care au murit în închisori este foarte scăzută, sub 50 de ani, comparativ cu speranţa de viaţă de peste 70 de ani. Din cele 837 de decese, 85 s-au produs în rândul celor arestaţi preventiv din 2008 în 18 mai 2016. Anul în care s-au produs cele mai multe decese în închisori este 2014: 114. Recordul deceselor din arest s-a înregistrat în 2012: 17. Pe ani, situaţia deceselor se prezintă astfel: 2008 - 75 în penitenciare, 7 în arest; 2009 - 78 și 10; 2010 - 70 și 10, 2011 - 80 și 10; 2012 - 102 și 7; 2013 - 96 și 11; 2014 - 114 si 8; 2015 - 107 și 8, iar în 2016, până la data de 18 mai s-au înregistrat 30 de morţi în închisori şi 4 în arestul preventiv. MJ nu a comentat sau explicat în nici un fel aceste date. (Ionel Dancu)

Ziua porților întredeschise la temuta pușcărie Rahova

Penitenciarul de maximă siguranță Rahova și-a deschis porțile, două ore, pentru presă, ong-uri și curioși. Din cei 1.135 de deținuți ai pușcăriei doar câțiva au putut fi văzuți, cu interdicția de a fi fotografiați și intervievați. La fel și cu gardienii. Din tot penitenciarul a putut fi vizitată o singură secție. Cea în care sunt încarcerați traficanții consumatori de droguri care au intrat într-un program care le asigură condiții foarte bune de detenție. Astfel, cei 22 de „clienți/pacienți” ai Secției nr.7 stau în încăperi cu maximum șase paturi, au televizor, mașină de spălat automată, o capelă, un club în care socializează, fac origami sau joacă jocuri de societate. Chiar și un calculator, evident, fără internet. Au o chicinetă dotată cu frigider și plită electrică unde își pot găti alimentele pe care le primesc sau și-le cumpără de la „duty free”-ul închisorii. Au chiar și câte un telefon în celulă, în care pot suna pe oricine doresc, la orice oră. Bani să aibă, că minutul pe fix e 19 bani și cel pe mobil 60 de bani. În această secție sunt acceptați doar condamnații care n-au avut abateri disciplinare și care mai au puțin până la liberare.

„Camera intimă” și „Vorbitorul”, interzise la fotografiat

Un punct de interes a fost accesul vizitatorilor într-una din cele două „camere intime” ale pușcăriei. Cea de-a doua era ocupată… Pe post de ghid, oaspeții au avut o frumoasă gardiană care a explicat, pe repede- înainte, condițiile în care aceasta poate fi folosită. Arată ca o cameră a unui hotel de două stele. E dotată cu un pat matrimonial cu două noptiere, prosoape, duș, chiuvetă, masă cu scaune și un televizor pe care se găsește o grilă normală de posturi. Exclus, însă, posturile pentru adulți, spre dezamă gi rea celor ca re au voie să o folosească cu nevasta sau concubina declarată la notar. Au mai putut fi văzute vorbitoarele, unde condamnații se întâlnesc cu rudele și apropiații lor. Acestea sunt la fel cu cele pe care le vedem în filme, atât cele deschise, unde deținuții interacționează direct cu vizitatorii lor, cât și cele închise în care comunică prin așanumitul „telefon” având în față un geam de plexiglas încasabil. Și atât. Undeva spre 5% din ceea ce înseamnă cu adevărat adevăratul și temutul penitenciar București-Rahova.

În vizită la Poarta Albă, „unde-i pâinea cea mai neagră”

Ziua porţilor deschise la secţia Valu lui Traian a Penitenciarului Poarta Albă a fost pregătită din vreme. Deţinuţii păreau că au ieşit la iarbă verde în curtea din faţă. Făceau sport, jucau table sub umbrar, alţii udau cu furtunul sau întindeau rufe. Comandantul Cristian Apostol, însoţit de staf, este „rugat” de câţiva deţinuţi să vină în vizită cu oaspeţii din presă. Celulele, curăţele pentru cele 28 de paturi. La fel baia, wcurile. De gardă, un deţinut amabil, foc, începe să turuie: „Nu avem probleme cu cadrele, se poartă corespunzător, mâncarea este mai bună decât în alte penitenciare. Nu am văzut şobolani, fiecare cum îşi ţine curăţenia, igiena personală. Cum e şi afară în libertate. Oi fi eu mai brunet la culoare, dar nu am văzut şobolani pe aici”, ne asigură deţinutul, închis aici pentru „un mic scandal de tentativă de omor”.

A trimis o mostră de ploșnițe la CEDO

„Armonia” plimbării este întreruptă de un deţinut care de după o altă sârma ghimpată cere comandantului să intre cu presa la ei. Cu puţină stinghereală, şeful ordonă caraliilor să deschidă poarta. S-a dus naibii regia. Bărbatul ne poartă prin baie, prin celule şi prin magazia de efecte. Mizerie cumplită, jeg, rugină. „În baia asta 50 de deţinuţi ne facem nevoile, ne spălăm vasele, ne spălăm pe noi. Suntem 30... Să vedeţi cât spaţiu rămâne când ne întoarcem de la muncă. Suntem conştienţi că nu sunt bani pentru aer condiţionat. Dacă ne-ar da detartranţi pentru chiuvete, produse igienice cu care să spălăm wc-urile, ne-am autogospodări. Avem un coleg bolnav de hepatita C şi unul bolnav psihic”. Deţinutul, condamnat la opt ani și jumătate pentru tentativă la omor, spune că a făcut sesizări la CEDO şi ONU. Odată cu dosarele ne arată punga cu ploşniţe. A trimis şi la CEDO o mostră.

Comandantul Cristian Apostol nu-l contrazice. „În momentul de faţă este un plan de măsuri concret întocmit de către MJ. Una dintre ele este legată de curăţenia şi igienizarea tuturor spaţiilor de detenţie, bineînţeles cu ajutorul deţinuţilor şi în regie proprie, printr-o educaţie comună, să îmbunătăţim igiena în primul rând din spaţiile de detenţie”.

România a plătit 55 milioane de euro în urma deciziilor CEDO

Potrivit Ministerului Finanţelor, între 1998 şi 12 mai 2016, România a plătit în urma condamnărilor la CEDO, suma totală de 240.741.000 de lei, adică aproape 55 de milioane de euro. MF nu a demarat până în prezent acţiuni prin care să recupereze banii de la judecătorul sau procurorul care, cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, a săvârşit eroarea judiciară care a provocat condamnarea României. Finanţele spun că nu pot recupera banii de la magistraţi în lipsa unei analize a CSM care să constate culpa acestora. Situaţia pe ani arată astfel: în 1998, România a plătit 15.735 lei, în 1999 – 24.213 lei, în 2001 – 136.868 de lei, în 2002 – 1.088.708 lei, în 2003 – 7.618.048 de lei, în 2004 – 2.237.405 lei, în 2005 – 2.271.012 lei, în 2006 – 3.041.699 de lei, în 2007 – 14.058.607 lei, în 2008 – 47.185.480 de lei, în 2009 – 41.232.042 de lei, în 2010 – 48.320.194 de lei, în 2011 – 8.554.194 de lei, în 2012 – 8.779.648 de lei, în 2013 – 8.683.975 de lei, în 2014 – 9.201.241 lei, în 2015 – 34.873.831 de lei, iar în 2016, până la data de 12 mai, suma de 3.418.091 lei. (Ionel Dancu)

Tag-uri: cedo, administratia nationala a penitenciarelor, evz, penitenciarul poarta alba, penitenciarul rahova, anp, ministerul justitiei, raluca pruna, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Hotnews, amenda, puscarie, Cristian Apostol, Valu lui Traian, tentativă de omor, ONU
În lipsa unui acord scris din partea Evenimentul Zilei, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului În timp ce CEDO ne amenință cu o amendă de 80 de milioane de euro pe an. Administrația Națională a Penitenciarelor plimbă presa prin pușcării ca să se vadă ce bine trăiesc deținuții.




SPUNE-TI PAREREAAcum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Cele mai distribuite articole similare

Libertatea

RTV

B1

Ziare.com

Unica

Capital

Fanatik

Alte articole EVZ pe aceeasi tema

spune-ti parerea Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>





Pentru a instaura un cadru civilizat de discuţii, de eliminare a "postacilor" de partid sau a celor plătiţi ca să blocheze un articol civilizat, am adoptat următoarele soluţii, în privinţa comentariilor:
  • 1) Moderarea comentariilor lăsate în formularul de la finalul articolelor o dată la o oră – în acest caz, comentariile nu vor apărea instant.
  • 2) Postarea instant a comentariilor lăsate prin intermediul contului de facebook – în acest caz comentariile vor fi postate imediat. Puteţi să vă faceţi cont de Facebook aici.
Orice critică este acceptată pe site-ul evz.ro, cu condiţia păstrării unui limbaj civilizat, toate aceste măsuri fiind şi în sprijinul celor interesaţi să-şi expună punctele de vedere fără a mai fi hărţuiţi.
Sperăm că veţi înţelege adevărata valoare a demersului evz.ro şi vă veţi asuma responsabilitatea alături de noi.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul EVZ.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

CITEŞTE Şi