Înapoi în viitor la Colegiul „Grigore Moisil”

Andrei Mihăilescu și colegii săi, în laboratorul de fizică unde experimentează pe viu cum arată școala viitorului
Autor: | | 1 Comentarii | 691 Vizualizari

O profesoară cu doctorat în fizică demonstrează oră de oră, pe viu, elevilor săi în laboratorul de fizică ce înseamnă lecții interactive de științe.

La prima vedere, profesoara de fizică Mihaela Garabet este una ca oricare alta. Puțin trecută de 40 de ani, vine la locul ei de muncă, adică la Colegiul Național „Grigore Moisil” amplasat la capătul Bucureștiului într-un cartier plin de blocuri numit Drumul Taberei, le predă copiilor fizica și apoi se ocupă de treburi personale. Un program normal de viață al oricărui profesor s-ar putea spune.

O dezordine ordonată

Când intri însă în laboratorul unde profesoara interacționează cu elevii săi, îți dai seama că nu este una obișnuită. Primul lucru care te izbește este dezordinea înfiorătoare care ți se pare că domnește pretutindeni. Fire, cabluri, lămpi, camere video, baterii, piese de lego risipite printre computerele la care butoneaz elevii. Apoi, acvariile, unul cu pești și altul cu o imensă țestoasă despre care ți se atrage atenția că este foarte sensibilă la zgomote. Și te întrebi: ce să caute niște acvarii în laboratorul de fizică? Hai, la biologie mai înțeleg, dar la fizică? Încet-încet însă pricepi. Nimic nu e la întâmplare.

Nici rampa unde elevii își testează roboțeii, nici lămpile, nici camerele de luat vederi de unde copiii pot urmări de acasă ce se întâmplă în laborator, nici computerele cu ajutorul cărora se pot realiza simultan lecții și experimente împreună cu elevi din alte țări.

Experiment - învățare - ținere de minte

Andrei Mihăilescu, Andrei Antonescu, Răzvan David, Leonard Lupu și Tania Gheorghe sunt doar câțiva dintre elevii profesoarei pentru care școala viitorului este deja aici, în laboratorul lor de fizică. Aici unde, pe baza unui scenariu didactic elaborat de profesoară și cu ajutorul unui soft educațional dezvoltat de firma SIVECO, elevii experimentează și învață în timp real, cum se formează și se propagă undele sonore (iar acvariile au un rol esențial), ce este ecoul și cum pot calcula timpul în care se evaporă un pahar cu apă ținând cont de toate elementele existente în laborator. Când nu înțeleg ceva, profesoara intervine și explică. Acestea sunt orele cele mai plăcute. Mai greu este când profesoara trebuie să se țină de programa școlară și să predea multă teorie.  

Chiar dacă nu sunt olimpici inter­naționali, elevii Mihaelei Garabet știu să integreze perfect toate informațiile pe care le primesc și sunt foarte creativi. De exemplu, Andrei Mihăilescu, 18 ani, a luat locul al II-lea la un concurs organizat de Institutul de fizică atomică de la Măgurele cu un proiect de casă inteligentă care funcționează cu resurse regenerabile. Colegul lui, Andrei Antonescu este creatorul robotului Nexus, fratele lui Supersonic, un alt robot ai cărui „părinți” sunt alți trei colegi: Răzvan David, Leonard Lupu și Tania Gheorghe. Și dacă mulți dintre elevi se gândesc cu groază că un nou an școlar bate la ușă, elevii profesoarei Mihaela Garabet abia așteaptă să ia parte la o plăcută  aventură a cunoașterii.  




Alte articole din categoria: Educaţie

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
ziare.com
unica.ro
fanatik.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi