Raportul organizaţiei Henry Jackson Society, cu titlul “Luptând cu corupţia prin trucuri de infractori: asaltul asupra statului de drept din România”, readuce în discuţie problema cronică a democraţiei din România constând în implicarea, în maniere neclarificate încă, a serviciilor secrete în justiţie.
Încă din 2015 asociaţiile profesionale ale magistraţilor au punctat probleme grave privind implicarea serviciilor secrete în actul de justiţie, care însă nu au fost rezolvate nici până azi. De exemplu, instituţiile statului (CSM, CSAT, SRI, Parlament, Preşedinţie) nu au clarificat ce înseamnă faptul că instanţele judecătoreşti au devenit “câmp tactic” pentru SRI şi în baza cărei legi şi în ce scop SRI monitorizează magistraţii şi crează patern-uri de comportament.
De asemenea, nu s-a clarificat modul în care a fost verificată existenţa ori nu a ofiţerilor acoperiţi în rândul magistraţilor, ce ordine secrete au fost date de CSAT prin care s-au extins competenţele SRI în actul de justiţie, dacă şi în ce temei se fac verificări de către SRI pentru poziţiile din vârful sistemului judiciar.
Au rămas de asemenea nelămurite problemele legate de temeiul legal, competenţă şi modul de operare a echipelor mixte formate din procurori şi ofiţeri ai serviciilor de informaţii, a căror existenţa a fost confirmată de către CSAT, dar nu este prevăzută nicăieri în lege.
Ne puteți urmări și pe Google News
Toate aceste aspecte nelămurite ale amestecului serviciilor secrete în justiţie subminează statul de drept şi încrederea în justiţie, motiv pentru care este imperativă clarificarea lor.
“Acest raport, împreună cu toate discuţiile şi informaţiile ce apar tot mai acut în spaţiul public, trebuie să fie un motiv în plus pentru că instituţiile statului să lămurească exact toate aspectele privind relaţia dintre serviciile secrete şi justiţie, şi să ia măsuri în cazul în care legea a fost încălcată”, a spus Dana Gîrbovan, preşedinte UNJR.
“Subliniem faptul că, în măsură în care afirmaţiile din spaţiul public, privind o implicare a magistraţilor în relaţii profesionale neprincipiale cu reprezentanţii ai serviciilor secrete, sunt probate, într-o procedura judiciară finalizată cu o hotărâre judecătorească definitivă, acestea au efect, în egală măsură, nu numai împotriva oamenilor politici, respectiv împotriva celorlalte puteri, ci şi împotriva magistraţilor, precum şi împotriva cetăţenilor acestei ţări care nu fac parte din cele trei puteri ale statului, fiind pusă sub semnul întrebării legitimitatea statului de drept”, a declarat Andreea Ciucă, preşedinte interimar AMR.
UNJR şi AMR vor continuă şi în 2017 demersurile începute pentru a clarifica într-un mod transparent toate aspectele privind implicarea serviciilor secrete în justiţie, aşa cum s-a solicitat şi prin “Memorandumul privind justiţia“.
Recomandările noastre
