O mare investiţie care trebuia să fie gata la sfârşitul anului trecut nici nu a început. Firmele ofertante au contestat rezultatele licitaţiei ani de zile, iar sute de milioane de euro din fonduri europene s-au dus pe apa Sâmbetei

Bucureştiul ar fi trebuit să aibă la această oră terminată staţia de epurare de la Glina, dar şi un incinerator de nămol cu o capacitate de ardere de patru tone/zi.

Iată ce declara în octombrie 2013, cu prilejul semnării Contractului de Finanţare pentru Proiectul „Finalizarea staţiei de epurare Glina, reabilitarea principalelor colectoare de canalizare şi a canalului colector Damboviţa”, primarul general Sorin Oprescu: „În 2015 vom termina staţia de epurare de la Glina, iar în 2016 racordurile făcute cu caseta care este în mare parte curăţată. Vom trece de la o capacitate de 10 metri cubi la 12 metri cubi de epurare a apelor uzate. Apare incineratorul de nămol care va avea o capacitate de ardere de patru tone/zi. Suntem foarte mândri ca avem staţia de epurare”.

Miza, sute de milioane de euro

Însă, am rămas doar cu mândria, în iunie 2016 nefiind finalizată nici măcar licitaţia de atribuire a lucrării, deoarece firmele care au depus oferte tot contestă rezultatele. Miza este uriaşă, proiectul având o valoare totală estimată de 416.519.607 euro, inclusiv TVA. Cum termenul de finalizare era 31 decembrie 2015, partea de 67,83 la sută care trebuia să vină din fonduri europene, prin POS Mediu (2007-2013), s-a dus pe apa Sâmbetei, în loc să contribuie la curăţirea celei care curge pe Dâmboviţa.

Cum au trecut anii

În februarie 2013 şi-au depus candidaturile opt firme şi asocieri, din care au fost selectate trei: FCC Contruction - Aqualia Infraestructures SA – SC Degremont SAS, care a obţinut 96,77 puncte; SC Construcţii Erbaşu SA – OTV International SASU – OTV SASU (62,61 puncte) şi Aktor SA (54,10 puncte). Procedura a fost contestată la Consiliul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor (CNSC) de trei dintre refuzaţi. Contestaţiile au fost respinse, dar unul dintre petenţi face plângerea la Curtea de Apel împotriva Deciziei CNSC, care dispune reevaluarea a două candidaturi, cea depusă de Aktor şi Passavant. Aşa ajungem în aprilie 2014 când se comunică noile rezultate: Erbaşu – 90,19 puncte; FCC Contruction – 63, 88, iar Aktor este din nou respinsă. Urmează alte contestaţii. CNSC obligă Autoritatea contractantă, Primăria Municipiului Bucureşti, să reevalueze oferta asocierii Erbaşu, dar menţine respingerea celei făcute de Aktor. În iulie se comunică noile rezultate, tot cu Erbaşu pe primul loc. FCC, pac cu contestaţia. Pierde la CNSC, dar merge la Curtea de Apel, care în noiembrie obligă Autoritatea contractantă la o nouă reevaluare. Peste un an, în 12.10.2015, se comunică rezultatele: Erbaşu – 90,19; FCC – 68. Urmează tradiţionala contestaţie. CNSC o admite în parte, iar cele două părţi, dar şi Primăria adresează plângeri la CAB. Deja suntem în martie 2016, când Curtea respinge toate plângerile. Pe 28 aprilie se comunică rezultatele reevaluării: FCC – 68, iar lui Erbaşu i se scad, dintr-un condei, 60 de puncte – 30,19. Inevitabil, contestaţie.

Miza este uriaşă, proiectul având o valoare totală estimată de 416.519.607 euro, inclusiv TVA.

În prezent, aso cierea Erbaşu a formulat cerere de revizuire a ultimei decizii a CAB, soluţionarea contestaţiei fiind suspendată până la rămânerea definitivă a hotărârii Curţii privind cererea de revizuire.

Au scumpit apa uzată degeaba

Proiectul prevede finaţarea a 23,06% din valoarea totală din împrumuturi rambursabile. Pentru plata acestora, Taxa Municipală de Apă Uzată a fost mărită, prin HCGMB 113/30.08.2012, la 0.248 Ron/mc începând cu prima zi a lui 2016. Până anul acesta, suma plătită de bucureșteni era de 0,05Ron/mc. Staţia de Epurare a Apelor Uzate Glina a fost pusă în funcţiune în octombrie 2011, odată cu finalizarea fazei I. Pentru aceasta fază a proiectului au fost cheltuiţi 108,3 milioane de euro, din care contribuţia UE a fost de 65 %. Finalizarea fazei I a Staţiei a reprezentat alinierea de fond a standardelor de mediu româneşti la cele ale Uniunii Europene.

„Bucureştiul şi bucureştenii nu mai poluează Dâmbovița, Dunărea și Marea Neagră”

„Beneficiarii direcţi ai investiţiei sunt cetăţenii Bucureştiului, dar şi întreaga Românie. Datorită existenţei acestei staţii de epurare, Bucureştiul şi bucureştenii nu mai poluează Dâmbovița, Dunărea și Marea Neagră. Concret, se reduce impactul negativ al poluării râurilor și al infiltrațiilor de ape uzate în pânza freatică din zona bazinului hidrografic al Dâmboviței, Argeșului și Dunării”, declara primarul general Sorin Oprescu.

FOTO: Sorin Oprescu, în vizită de lucru la Glina

Interimarul Răzvan Sava a semnat contractul cu numărul doi

Primăria Capitalei anunţa în luna mai a acestui an că a fost semnat al doilea contract pentru „Reabilitarea colectoarelor principale de canalizare”, parte a proiectului „Finalizarea staţiei de epurare Glina, reabilitarea principalelor colectoare de canalizare şi a canalului colector Dâmboviţa (Caseta), în Municipiul Bucureşti”.

FOTO:Răzvan Sava

63.799.648,46 lei, fără TVA

Valoarea acestui contract este de 63.799.648,46 lei, fără TVA, el fiind atribuit Asocierii Tahal Consulting Engineers Ltd. – Triada Prod Impex SRl. Contractul include proiectarea şi execuţia lucrărilor, iar durata de implementare a acestuia este de 18 luni. Obiectivele principale ale contractului vizează: reabilitarea colectoarelor istorice A0 şi B0, între Podul Ciurel şi Podul Mihai Bravu, pe o lungime de aproximativ 10,5 km în scopul reducerii gradului de diluţie al apei uzate care intră în procesul de epurare în Staţia de Epurare a Apelor Uzate Glina, eficientizând în acest mod costurile de operare şi întreţinere ale staţiei, reducerea nivelului de infiltraţii în reţeaua de canalizare, astfel diminuând riscul producerii de inundaţii în zonele istorice ale oraşului şi eliminarea riscului de prăbuşire, dată fiind vechimea acestora. „Ca valoare şi complexitate, această investiţie are un caracter de unicitate şi se situează în topul investiţiilor în infrastructură din România, până în prezent. Printre obiectivele vizate şi beneficiile ce se vor obţine la finalizarea lucrărilor, reabilitarea principalelor colectoare A0 şi B0 reprezintă una din componentele definitorii ale acestui proiect integrat major de infrastructură. Se asigură astfel, simultan, reducerea nivelului de infiltraţii în reţeaua de canalizare, eliminarea riscului de prăbuşire, mărirea capacităţii portante şi asigurarea debitului de apă uzată tranzitat către Staţia de Epurare de la Glina, pe perioada lucrărilor de reabilitare a Casetei de apă uzată, programate pentru etapa 2014 – 2020, o altă componentă importantă a proiectului”, declara primarul general interimar Răzvan Sava (foto).