Economia, sabotată. Cât de bogată ar fi fost România dacă am fi avut autostrăzi

Economia, sabotată. Cât de bogată ar fi fost România dacă am fi avut autostrăzi

Lipsa investițiilor în dezvoltarea infrastructurii a fost una dintre cele mai grave greșeli după Revoluție încoace. Fără drumuri și căi ferate de mare viteză, economia se sufocă, ceea ce se vede în sărăcia avansată

România este a șaptea țară din Uniunea Europeană ca număr de cetățeni. Când vine însă vorba de PIB-ul pe cap de locuitor ajustat la puterea de cumpărare, ocupăm penultimul loc în lista celor 28 de state membre UE, în urma noastră aflându-se doar Bulgaria. Astfel, România a avut în 2015 un PIB pe cap de locuitor menționat cu puțin peste jumătate din media UE 28. Una dintre cauzele principale ale acestei „înapoieri” este tocmai lipsa autostrăzilor. „Dacă am fi avut o rețea dezvoltată de autostrăzi în ultimii 5 ani, acum am fi putut fi cel puțin spre locul 20 în UE după PIB pe cap de locuitor după puterea de cumpărare, dacă nu chiar spre 15. E un calcul simplu: dacă dublăm activitatea în domenii direct legate de infrastructură – turism, comerț, servicii sau industrie, care ar avea productivitate crescută, am fi avut creștere economică mai mare. Infrastructura este esențială pentru creșterea economică ”, a declarat, pentru EVZ, Ion Ghizdeanu, președintele Comisiei Naționale de Prognoză, făcându- ne un calcul estimativ. Așadar, am fi putut fi chiar înaintea unor țări ca Polonia sau la un nivel comparabil cu Cehia sau Slovacia.

„Infrastructura este vitală pentru toți – de la consumul de carburant, până la eficiența investițiilor. În ce situație s-ar fi aflat Portul Constanța dacă nu aveam autostradă până la Constanța?”, ne-a mai spus Ghizdeanu.

Ne puteți urmări și pe Google News

FOTO; Harta autostrăzilor explică, în parte, și de ce PIB-ul pe cap de locuitor în zona Nord-Est a țării e de 4 ori mai mic decât în București-Ilfov

Blocaj total

Fabrica Dacia de la Mioveni, cumpărată de francezi, este cel mai mare exportator român, însă nici acum nu are o autostradă. În 2011, guvernul Boc promitea că în 2016 autostrada Sibiu-Pitești va fi gata. Suntem la finele anului și nici măcar studiile nu au fost demarate. Actualul ministru al Transporturilor promite că vom avea această autostradă în 2021. Însă termenele avansate anul acesta au fost contrazise periodic.

„Infrastructura e o problemă de securitate economică națională și ar trebui tratată ca atare”, a afirmat recent Constantin Stroe, președintele Asociației Constructorilor Auto din România. Președintele Ford România și directorul uzinei din Craiova, John Oldham, a declarat și el că odată cu demararea, în 2017, a producției modelului Ford EcoSport, numărul autovehiculelor transportate cu camioane de la fabrica din Craiova se va dubla. Viteza medie pe tronsonul feroviar Nădlac-Craiova este însă de 13 km/h pe o distanță de 450 km. „Ne dorim să fim cât mai competitivi, astfel că o rețea de autostrăzi este vitală pentru Craiova”, a spus acesta. Mai demult, oficialii fabricii spuneau că dacă ar produce la capacitate maximă, de la fabrică ar pleca zilnic 240 de camioane și alte 240 de camioane ar veni spre fabrică, imposibil de realizat, din lipsa infrastructurii.

Iată de ce ne fug investitorii

Autostrada București-Pitești și o bucată din A2 spre Constanța ni le-a lăsa Ceaușescu. De la Revoluție, nu am fost în stare să dăm în funcțiune mai mult de vreo 500 km noi de autostradă. Astfel, România are doar doi kilometri de autostradă la fiecare 1.000 de km pătrați, în timp ce media europeană este de 50 de km. Din cauza lipsei autostrăzilor, România a pierdut investiții majore, cum a fost cea de jumătate de miliard de euro a grupului german Daimler, care a ales Polonia, fiindcă a solicitat un termen de 17 ore pentru livrarea componentelor de la noua fabrică până la Bremen, imposibil de atins din România din cauza stării drumurilor. De altfel, jumătate din țară nu poate livra marfă în spațiul Schengen în mai puțin de 6 ore, susține Sergiu Manea, CEO BCR. Astfel, câteva zone s-au dezvoltat ca niște insule de prosperitate înconjurate de multe ori de zone subdezvoltate, propagarea dezvoltării prin creșterea firmelor autohtone fiind împiedicată de lipsa infrastructurii.

Promisiunile noului ministru

În perioada 2008-2015, zece miniștri s-au perindat la conducerea Ministerului Transporturilor, fără a-l lua în calcul pe cel de acum. Mai mult, contracte importante, cum sunt cele cu Bechtel și autostrada „dărâmată”, sunt cercetate de DNA. Sorin Bușe, actualul ministru, a arătat că în următoarele cinci săptămâni vor fi lansate licitațiile pentru realizarea a 500 de kilometri de autostradă, a peste 300 de kilometri de drum expres și a opt variante ocolitoare. „Până la finele anului vor fi inaugurați 15 km de autostradă, respectiv lotul 2 Lugoj-Deva”, a adăugat Bușe. Aceștia vor fi singurii ce vor fi dați în funcțiune anul acesta.