Pe rolul Curţii Constituţionale se află circa 1.000 de dosare care vizează excepţiile de neconstituţionalitate la Legea dării în plată. Între timp instanţele suspendă procesele în loc să le amâne, explică avocatul Gheorghe Piperea.
„Procesele se suspendă în continuare pentru a fi trimise la Curtea Constituţională, deşi s-au respins excepţiile, s-au fixat nişte linii directoare cum să se soluţioneze aceste procese. Mai mult decât atât, s-au adunat la circa 1.000 astfel de dosare pe rolul Curţii Constituţionale, care probabil că o să fie iritată de atâtea excepţii. Instanţele, în genere, susţin că nu le este clar cum să soluţioneze problema impreviziunii şi, de aceea, aşteaptă să obţină motivarea Curţii Constituţionale. Personal, cred că din partea celor care ridică în continuare excepţii de neconstituţionalitate ştim că acestea vor fi respinse”, a declarat, pentru Mediafax, avocatul Gheorghe Piperea, unul dintre iniţiatorii acestei legi.
Judecătorii de la Curtea Constituţională (CCR) au decis, la finele lunii octombrie, că două articole din Legea dării în plată, promulgată deja de preşedinte, sunt neconstituţionale. Asfel, instanţa judecătorească va verifica de acum condiţiile referitoare la existenţa impreviziunii, a anunţat preşedintele CCR, Valer Dorneanu.
Avocatul Adrian Cuculiş, specializat în credite, a explicat atunci pentru EVZ: „Acum toată legea dării în plată va cădea pe umerii judecătorilor, care vor trebui să analizeze dacă cei care cer asta, într-adevăr nu mai pot plăti ratele. Până acum nu era aşa. Impreviziunea înseamnă apariţia unei stări pe care debitorul nu o putea prevedea şi el trebuie să facă dovada stării - de exemplu, că atunci avea un loc de muncă bun pe care l-a pierdut, că nu mai pot plăti ratele, au doi copii în întreţinere etc.”. Potrivit acestuia, cel mai probabil, procesele actuale se vor suspenda, pentru a aştepta hotărârea CCR, care va clarifica dacă noile prevederi se vor aplica şi celor pe rol sau nu.
Ne puteți urmări și pe Google News
Impreviziunea se referă la un dezechilibru produs între momentul semnării şi cel al dării în plată, iar acesta poate fi pus pe seama fluctuaţiei cursului valutar, scăderii veniturilor din cauza unei concedieri colective sau care nu intervine nu din vina angajatului, a unei tăieri salariale prin lege, cum a fost cea din 2010 la bugetari, a unei boli sau altor evenimente neprevăzute. Impreviziunea a fost introdusă în nou Cod Civil din 1 octombrie 2011.
În unele dosare au fost ridicate excepţii de neconstituţionalitate cu privire la Legea dării în plată în ansamblu, însă majoritatea se referă la câteva articole precise. Printre cele mai contestate prevederi din lege se află cea privind aplicarea legii atât asupra contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării în vigoare a dării în plată, cât şi asupra contractelor încheiate după această dată.
Recomandările noastre
