Diferendele şi polemicile au rămas departe de reflectoare în timpul întâlnirii de la Casa Albă dintre Donald Trump şi liderul turc Recep Tayyip Erdogan. Trump a subliniat că Washingtonul şi Ankara "se confruntă astăzi cu un inamic comun: terorismul". Şi a adăugat că administraţia sa sprijină lupta guvernului Turciei, ţară NATO, atât împotriva ISIS, cât şi a kurzilor din PKK.

Nicio referire, din partea lui Trump, la chestiunile mai spinoase în această alianţă incomodă cu puternicul şef de stat turc: mai întâi recenta decizie a Pentagonului de a înarma miliţiile kurde ale YPG din Siria pentru a cuceri oraşul Raqqa. Dar nici  despre cererea Ankarei de extrădare a opozantului refugiat în Pennsylvania, în 1999, Fetullah Gulen, suspectat de a fi inspirat lovitura de stat eşuată împotriva lui Erdogan. Nimic nici despre violările repetate ale democraţiei şi a drepturilor omului de care preşedintele Erdogan este acuzat. Nimic despre continua stare de urgenţă în vigoare în Turcia. Nimic despre exageartele puteri pe care vrea să şi le atribuie.

Trump, într-o scurtă declaraţie alături de Erdogan, a preferat să dea credit Turciei pentru eforturile sale de leadership în criza din Siria, cu obiectivul de ''a crea condiţiile favorabile unei soluţii paşnice''. A asigurat că va ''întări legăturile comerciale şi economice'' între cele două ţări.

Erdogan, la rândul său, s-a complimentat cu Trump pentru ''legendarele sale victorii'' în alegeri.  A invocat şi ''o nouă eră în relaţiile dintre cele două ţări''.Şi totodată, mai puţin diplomat decât Trump, a reafirmat nodurile care trebuie ''desfăcute'': cererea de extrădare a lui Gulen, în vârstă de 76 de ani, mereu refuzată, dar şi rolul kurzilor sirieni în lupta împotriva ISIS.

Erdogan a cerut, fără succes, o imediată revenire a lui Trump asupra deciziei de a-i înarma, anunţată cu o săptămână în urmă. A ilustrat apoi, printre alltele, planul de pace pentru Siria abia discutat şi cu Rusia şi Iranul şi care ar prevedea cearea a patru zone protejate pentru civilii sirieni. Aceste negocieri, potrivit Il Sole24,  fructul releţiilor bilaterale îmbunătăţite în ultimul an, între Erdogan şi Putin, în trecut erau considerate de Washington ca o tentativă de a marginaliza SUA şi de a acredita ideea intereselor strategice ale Moscovei şi Teheranului.