PUBLICAȚIILE NOASTRE:

EVZ Special

INTERVIU-EVENIMENT (III) cu generalul Ion Mihai Pacepa. "Închisorile CIA din România au fost sprijinite de ION ILIESCU şi IOAN TALPEŞ"

Autor: | | 169 Comentarii | 16033 Vizualizari
Generalul Ion Mihai Pacepa
Interviul generalului Pacepa a generat numeroase reacții din partea cititorilor. Dar nu numai. Marea dezbatere privind publicarea acestui material de către „Evenimentul zilei” a fost: A trădat sau nu generalul Pacepa? Din punctul meu de vedere, citind dosarele Securității care au însoțit acest eveniment (în biografia generalului Pacepa apare și un element nereal - executarea unor misiuni la canalul Dunăre-Marea Neagră - ce a fost preluat și de CNSAS), precum și o parte din memorialistica dedicată vremii, aș reformula întrebarea: Merita Nicolae Ceaușescu să fi e trădat?


INTERVIU-EVENIMENT (I) cu generalul Ion Mihai Pacepa. „Sper ca noul președinte al României să publice documentele privind asasinarea de către Securitate a lui Vlad Georgescu și Noël Bernard”

INTERVIU-EVENIMENT (II) cu generalul Ion Mihai Pacepa. „Ion Ilici Iliescu nu a putut concepe o Românie fără poliţie politică de tip sovietic”


Ultimul deceniu al anilor ‘80 a reprezentat pentru generația mea o perioadă extrem de întunecată. Obsesia lui Nicolae Ceaușescu de a plăti datoria externă a României prin înfometarea și înfrigurarea unui întreg popor, în paralel construind megalomanicul ansamblu Casa Poporului, a reprezentat o traumă greu de trecut pentru milioane de oameni. În discuțiile pe care le-am avut cu foști demnitari ai regimului Ceaușescu, de la Partid la Securitate, am afl at că Nicolae Ceaușescu știa în detaliu de suferințele prin care treceau românii.


Din acest punct de vedere, cred că generalul Pacepa nu a trădat regimul lui Ceaușescu, ci Nicolae Ceaușescu începuse să trădeze un popor întreg. Am citit documentele CNSAS care au însoțit ancheta în cazul lui Ion Mihai Pacepa. Acolo am regăsit toate posibilele motive care au dus la defectarea celui mai înalt demnitar al Securității din vremea lui Ceaușescu. De la corupție la recrutarea de către CIA (sau KGB , potrivit unei alte versiuni), există supoziții argumentate cu ceea ce li se părea la acea vreme a fi logic și indubitabil, în toate documentele anchetei. Numai că, surprinzător, nu există o concluzie fi nală. Securitatea anilor 1978-1979 nu a fost capabilă să spună dacă generalul Pacepa a defectat din vreun motiv sau altul.

În ultima parte a interviului, după cum se poate vedea, am abordat problematica trădării. Ion Mihai Pacepa recunoaște modul corupt în care acționa nomenclatura comunistă și spune că a făcut parte din ea. Dar, s-a lepădat de regimul comunist, atunci când puțini îi vedeau sfârșitul. Generalul Pacepa râde de ipoteza recrutării sale de către CIA sau KGB și o pune pe seama rescrierii Istoriei. Dacă ar fi să trag o concluzie, cu subiectivismul asumat, aș spune că gestul generalului Pacepa nu poate fi considerat o trădare a României, ci se poate spune că Nicolae Ceaușescu merita să fi e „trădat” de români. Și atunci apare întrebarea fi rească: Cum pot fi denumiți cei care l-au sprijinit pe Nicolae Ceaușescu până în ultimele zile ale existenței sale? Răspunsul e în fi ecare dintre noi.


Dan Andronic: Ce s-a întâmplat cu fostul dumnevoastră serviciu de spionaj, actualul Serviciu de Informații Externe?

General Pacepa: Democratizarea sa a fost un alt proces lung, care a urmat același drum sinuos ca și democratizarea Securității interne. DIE a fost americanizată ca Centrala de Informații Externe, CIE, dar a fost condusă de un vechi ofițer de securitate, Generalul Mihai Caraman, pe care eu l-am dat afară din DIE în 1977. Atunci, Direcția de Contraspionaj a Securității a stabilit că fusese reactivat de KGB. Mihai Caraman fusese recrutat de KGB în 1962, când era rezident al DIE la Paris, unde a avut o afacere amoroasă cu o cetățeană sovietică, măritată cu un diplomat român. În același an, Mihai Caraman a recrutat ca informator pe Șeful Biroului de Documente Secrete ale NATO (Francois Rousilhe). Peste noapte, Mihai Caraman a devenit atât de important pentru Moscova, încât KGB-ul a trimis la Paris un ofițer superior, Vladimir Arkhipov, a cărui sarcină a fost doar coordonarea activității lui Mihai Caraman.

Dan Andronic: Pare că aveți multe motive să credeți că serviciile românești de informații și contrainformații au colaborat în secret cu Moscova în anii în care Ion Iliescu a fost președinte al României?

General Pacepa: Da. În „Moștenirea Kremlinului” am publicat revelațiile unui fost subaltern, Victor Mitran, care a fost îndepărtat din DIE după ce am „defectat.” Le redau pe scurt.

La începutul lunii mai a anului 1990, Mitran a fost contactat de un ofițer SRI care l-a informat că „se reface aparatul” și i-a sugerat să facă cerere de reangajare. În iunie 1990 Mitran a devenit maior în SRI și, pentru că vorbea engleza, a primit sarcina să organizeze o provocare împotriva vice- consulului american la București, Mark Sullivan. În această operație Bodnari, un ofițer KGB acoperit ca prim-secretar al ambasadei sovietice din București. Acțiunea prevedea ca Mitran să predea consulului american un material „trăsnet” pregătit de SRI. Atât Mitran, cât și Sullivan urmau să fie arestați în timpul întâlnirii. Mitran urma să fie eliberat, iar diplomatul american avea două alternative: să colaboreze cu SRI sau să fie expulzat cu scandalul de rigoare.

Dan Andronic: Poveste clasică de compromitere…

General Pacepa: În martie 1991, Mitran a realizat că devenise pion într-un joc „prea periculos pentru România,” și a solicitat audiență la Virgil Măgureanu. Ca să-și tempereze ofițerul, Măgureanu a cerut ministrului-adjunct al turismului (Grigoruț), care întâmplător era prezent la discuție, să-i dea un post soției lui Mitran. Apoi, Virgil Măgureanu l-a asigurat pe Mitran că dacă își va ține gura îl va instala ca „patron al unei firme.” Mitran nu și-a ținut gura, și dezvăluirile sale, publicate în revista Zig-Zag, au făcut ca SRI-ul să apară în ochii opiniei publice occidentale din acea vreme ca un fel de Stan și Bran în tranșee, după terminarea războiului mondial.

Dan Andronic: Chiar și eu îmi aduc aminte vag de această poveste. Părea un nou roman de spionaj, iar în vremea aceea ziarele românești erau prea pline de dezvăluiri. Oricum nu au existat prea multe consecințe.

General Pacepa: Această acțiune mixtă SRI/ KGB din 1991 a fost urmată de retragerea consulului Mark Sullivan din București. Atitudinea antiamericană și pro-KGB a SRI-ului din anii când Ion Ilici Iliescu era președintele României a ieșit și mai puternic în evidență când s-a aflat că rezidentul CIA la București, Harold Nicholson, care în noiembrie 1996 a fost arestat de FBI (cu care a cooperat apoi), fusese recrutat de KGB în cadrul unei alte acțiuni mixte SRI/KGB.

În ianuarie 1997, am expus public ambele cazuri. Purtătorul de cuvânt al SRI, Nicolae Ulieru, a declarat agenției americane Reuters: „Acestea sunt minciuni. Pacepa este un trădător.”

Dan Andronic: Erau minciuni? Dar, de fapt, remarca fostului purtător de cuvânt al lui Virgil Măgureanu îmi dă prilejul să vă pun o întrebare directă: Vă considerați trădător?

General Pacepa: Nu erau minciuni, ci adevăruri înfiorătoare. Ce-i aia trădător? Istoria României și a Europei este plină de oameni care au „dezertat” pentru a lupta din afara țării împotriva ocupațiilor turcești, rusești, prusace ori austriece, sau pentru a demasca abuzurile caimacanilor și voievozilor instalați pe tron de acești ocupanți. Ion Ghica, C. A. Rosetti, Nicolae Kretzulescu, Alexandru Ion Cuza, Costache Negruzzi, Mihail Kogălniceanu, Grigore Gafencu, Constantin Vișoianu, Nicolae Caranfil și Brutus Coste sunt doar câteva nume. Nicolae Bălcescu, sufletul Revoluției din 1848 și creatorul Programului ei - care a fost elaborat în locuința sa din Paris - este un altul. Nici unul nu a fost etichetat drept trădător.

A fost Karl Herbert Frahm trădător pentru că a „dezertat” din Germania lui Hitler, a devenit cetățean norvegian sub numele de Willy Brandt și, după război, s-a reîntors în Germania ca atașat de presă la Misiunea Diplomatică Norvegiană din Berlin? Nu. El a ajuns cancelarul Germaniei.

Dan Andronic: Deci, ne întoarcem din nou la istorie! Cum se poate însă justifica din punct de vedere legal trecerea dintr-un sistem politic-ideologic în altul în cazul unor militari? Este o dilemă care a marcat generația dumneavoastră, la care nu s-a dat un răspuns definitiv...

General Pacepa: Există răspunsuri tot în istorie! A fost generalul polonez Wladyslaw Sikorski trădător pentru ca a „dezertat” în Anglia unde a creat un guvern polonez în exil? Nu. El a devenit Erou al Poloniei. A fost Generalul Charles De Gaulle trădător pentru că a “dezertat” din Franta ocupată de Germani și a colaborat cu aliații pentru a răsturna guvernul lui Pétain ce fusese impus cu forța de Hitler? Nu!

Așa paradoxal cum arată la prima vedere, „cazul” meu este aproape identic cu cel al lui Emil Bodnăraș. Vi-l amintiți? A fost un ofițer al armatei Regatului României care în anii 1930 a cerut azil politic în URSS, s-a reîntors în România în septembrie 1940 și a fost apoi ministrul apărării naționale sub Gheorghiu-Dej și Ceaușescu.

Dan Andronic: Dar asemănarea cu Emil Bodnăraș, interesantă în felul ei, are un punct de torsiune: Istoria o scriu învingătorii! Asta vreți sămi spuneți, că ați ales tabăra corectă?

General Pacepa: Vreau să spun că politicienii români au folosit, și folosesc, noțiunea de trădare după bunul plac, pentru a-și promova interesele și neutraliza adversarii. Atât Bodnăraș cât și eu, am servit România ca ofițeri. La un anumit moment al vieții noastre, ambii am ajuns la concluzia că guvernul român acționa împotriva intereselor naționale, ambii am decis că este mai efectiv să luptăm împotriva lui din afara țării, și ambii am cerut azil politic în străinătate. De ce atunci Bodnăraș a devenit erou național, iar eu am devenit trădător? Pentru ca Bodnăraș a cerut azil politic în Uniunea Sovietică, pe care Gheorghiu-Dej și Ceaușescu au declarat-o „marele prieten” al României”, pe când eu am ales Statele Unite, pe care Ceaușescu a etichetat-o drept „inamicul principal” ?!

Aceasta este o altă racilă a națiunilor guvernate de oameni, nu de legi: dictatorul decide cine este „Inamic” și cine este „Prieten” și, în consecință, el stabilește arbitrar cine este „Trădător” și cine este „Erou.”

„Închisorile CIA din România au fost sprijinite de Ion Iliescu și Ioan Talpeș”

Dan Andronic: Atunci ce bază de raportare la scară istorică ne rămâne pentru o judecată corectă?

General Pacepa: Autorii Constituției americane, temându-se că politicienii ajunși la putere pot folosi abuziv acuzația de trădare împotriva oponenților lor politici, au decis să nu dea Congresului și Casei Albe dreptul de a modifica definiția trădării. De aceea trădarea este singurul act ilegal definit în Constituția SUA care, în Articolul III, secțiunea a 3-a, stipulează: „Trădarea contra Statelor Unite consistă în înrolarea în război împotriva lor, sau în aderarea cu inamicul prin acordarea de sprijin și ajutor.” Această definiție nu a fost schimbată din 1787, când această piatră de hotar a democrației vestice și cea mai veche Constituție în funcțiune a fost aprobată.

Dan Andronic: În 1999, Tribunalul Suprem al României v-a anulat cele două condamnări la moarte ce v-au fost date de regimul Ceaușescu, și a ordonat să vi se restituie gradul de general, cetățenia română și bunurile ce v-au fost confiscate de Securitate. Președintele completului de judecată, Paul Florea, a spus că ați făcut în 1978 ceea ce întreaga țară a văzut 11 ani mai târziu: l-ați executat pe Ceaușescu. Vă considerați reabilitat?

General Pacepa: Nu. Fostul șef SRI, Virgil Măgureanu, a catalogat decizia Curții Supreme de Justiție ca pe o „greșeală într-un șir de erori de acest gen,” iar Ion Ilici Iliescu a declarat public că doar Ceaușescu poate executa acea decizie. Rezultatul: autoritățile române au refuzat să o pună în practică.

Un larg articol publicat la 20 ianuarie 2004 în cotidianul american „The Washington Times” a documentat că punctele de frontieră ale României continuau să aibă mandate de arestare pentru mine.

Dan Andronic: L-am citit când m-am documentat pentru interviu și m-am minunat. Abia după ce autorul acestui articolul, Arnaud de Borchgrave, care era atunci și editor at large al agenției internaționale de presă UPI, a semnalat această erezie, președintele Tribunalului Militar Teritorial București, Generalul Constantin Panaitescu, a anulat mandatele de arestare împotriva dumneavoastră. „Curat murdar, coane Fănică,” cum spunea Caragiale. Reabilitat, dar cu mandatul de arestare la frontieră…

General Pacepa: Sau cum spunea Ceaușescu: „Eu am făcut Constituția, eu o refac.” În 1992 și 1993 același Ion Ilici Iliescu și același Virgil Măgureanu (né Astalos) au redeschis acțiunea penală împotriva d-lui Mircea Răceanu (condamnat la 25 ani închisoare) și a fostului maior de Securitate Ion Stana (condamnat la 20 de ani temniță grea) pentru că au colaborat, de asemenea, cu guvernul SUA. Ambii au fost eliberați după împușcarea lui Ceaușescu, și ambii au primit imediat azil politic în SUA. Dar primul președinte al României democrate și șeful SRIului său vroiau ca ambii să fie reîncarcerați pînă la sfârșitul sentinței dată de regimul Ceaușescu.

Dan Andronic: În august 2012 premierul Victor Ponta cerea autorităților să controleze listele electorale, și să scoată pe „cei care nu trebuie să se afle pe ele: Elodia Ghinescu și generalul Pacepa.” Este această cerință a premierului o dovadă că nu v-a fost redată nici măcar cetățenia română, deși sunteți născut în România?

General Pacepa: Da.

Dan Andronic: Ce s-a întamplat cu bunurile confiscate de Securitate?

General Pacepa: Guvernul român a refuzat să le restituie sub pretext că, după confiscare, ele au fost predate unor instituții guvernamentale de către Securitate și că, în conformitate cu legea, aceste instituții le pot restitui doar Securității, de la care le-au primit. Cum Securitatea nu mai există, bunurile nu pot fi restituie. Case closed.

Am reprimit doar gradul de general și dreptul la pensie. Pe care refuz să o iau de 10 ani. Dar nu prin decret prezidențial, potrivit legii, ci printr-un obscur act intern al SIE semnat de unul din directorii săi adjuncți, generalul Marcel Alexandru, care este un real prieten al SUA.

Dan Andronic: Până și copiii lui Ceaușescu au primit înapoi bunurile ce le-au fost confiscate de Securitate. Mai mult, au primit despăgubiri de 20.000 de euro...

General Pacepa: Ceaușescu a trădat România, nu Securitatea, care se pare că a rămas în continuare un factotum din umbră.

Dan Andronic: România a fost menționată în scandalul “black-holes” legat de închisorile secrete ale CIA. Știți câte ceva din dedesubturile acestui scandal?

General Pacepa: Recent am publicat în SUA un larg articol despre acest așa zis scandal. Este intitulat, în traducere liberă, „Sprijiniți CIA, nu-i dați o copită.” După cum vedeți din titlu, sunt ferm de partea CIA. De ce? Pentru că plaga terorismului a devenit apocaliptică, iar CIA este singura organizație din lume capabilă să ne protejeze de ea.

Într-un recent articol publicat în „The Wall Street Journal”, fostul director al CIA, James Woolsey, documentează pericolul ca teroriștii să explodeze la mare înălțime o mică bombă nucleară destinată destabilizării rețelei electrice a SUA sau a Europei, precum și a întregii infrastructuri care depinde de această rețea: transporturile terestre, aeriene și maritime, sistemele bancare, alimentarea cu electricitate și apă necesare menținerii civilizației și vieții a sute de milioane de oameni.

James Woolsey, care în 1983-86 a fost delegatul SUA la tratativele de dezarmare nucleară, între 1983-86 a fost ambasadorul SUA la negocierile pentru reducerea forțelor armate convenționale, și în 1993-95 a fost director al CIA, este fără îndoială unul din cei mai competenți experți în materie. El a documentat de asemenea, pe baza datelor acumulate de comisia de specialitate a Congresului SUA (Congressional Electromagnetic Pulse Commission, EMP), că o asemenea bombă nucleară, obținută din Rusia sau Coreea de Nord, poate fi lansată și de o grupare teroristă cu ajutorul unei rachete sovietice SCUD instalată pe un vas de pescuit din apele teritoriale ale SUA sau Europei.

Dan Andronic: Cât de îndreptățit credeți că a fost acest program de interogare a suspecților de terorism? Unde este granița între nevoia de informații și respectarea drepturilor omului?

General Pacepa: V-am dat câteva motive pentru care Președintele George W. Bush a aprobat interogarea coercitivă a teroriștilor capturați.

Imaginați-vă acum o Românie care, luni de zile, rămâne fără electricitate, fără apă, fără mâncare, fără trenuri și fără avioane, în care nici măcar autoturismele nu mai pot fi pornite și veți înțelege de ce președintele Iliescu și generalul Ion Talpeș au sprijinit efortul secret al președintelui George Bush și al CIA, menit să protejeze Lumea Liberă de apocalipsa noului terorism. Am convingeri politice diferite de cele ale președintelui Iliescu și ale Generalului Talpeș, dar asta nu mă impiedică să le admir curajul și să-i felicit pentru patriotism.

La 3 ianuarie s-a inaugurat cel de al 114-lea Congres al SUA, dominat acum de Partidul Republican. Sunt convins că el va restabili prestigiul CIA - nici un membru al fracțiunii republicane din cel de al 113-lea Congres al SUA nu a semnat documentul la care va referiți, cel care a incriminat CIA.

Dan Andronic: Cât de mult s-a schimbat România în ultimii 25 de ani?

General Pacepa: Enorm. România din poze și filme, cu noile ei construcții, arată complet occidentalizată. Deși sunt departe de România, în ani și kilometrii, realizez și că barierele ridicate de Securitate între români au dispărut aproape complet, simt noua generație de români care se zbate să dea țării o nouă ființă națională. În același timp este fascinant pentru mine să văd în presa din București, care arată azi ca un mini New-York, cum înalți demnitari și prestigioși istorici români încearcă să-l reabiliteze pe Ceaușescu.

Evident, în cei 25 de ani care au trecut de la demolarea Zidului Belinului, am învățat cum democrația poate fi transformată în tiranie, dar încă învățăm cum să scăpăm de acel coșmar.

Universitatea George Mason din statul Virginia a creat un unic Muzeu al Comunismului pe internet. Îl recomand cu căldură cititorilor dvs. Mesajul principal: este relativ ușor să repari daunele economice aduse de comunism, dar este mult mai dificil să eradichezi deformările generate de comunism în mentalitatea oamenilor.

Dan Andronic: Dacă ar fi să faceți o evaluare a regimului postcomunist, care ar fi personajele pe care ar trebui se le considerăm istorice?

General Pacepa: În viziunea mea, și de la distanța mea, cea mai importantă personalitate postcomunistă de până acum este Traian Băsescu, care a smuls România din mâinile cripto-comuniștilor, a deschis arhivele Securității - sigilate de Ion Ilici Iliescu pentru 40 de ani - și a creat primul sistem independent de justiție din România ultimului secol. Laura Codruța Kövesi, care se zbate să eradicheze cea mai destructivă plagă a postcomunismului românesc, jaful avuției naționale, scrie o altă importantă pagină a adevăratei istorii a României.

Dan Andronic: Înțeleg că nu vă simțiți ca un om care și-a trădat țara. Dar vă simțiți ca un erou?

General Pacepa: Mi-au trebuit mulți ani ca să realizez că omnia vanitas este un viciu. Acum sunt nu numai confortabil în anonimatul meu, ci și onorat de el.

Dan Andronic: Este foarte greu să vorbești cu un om care în ultimii 50 de ani a stat în umbră. Iar acum procedează la fel. Cum îl descrieți pe Generalul Pacepa?

General Pacepa: Este unul din milioanele de emigranți care își iubesc atât țara natală, cât și țara adoptivă. Un om care, ca mulți alții, a crezut într-un ideal, dar care, tot ca mulți alții, a avut curajul să se desprindă de el când a văzut că idealul era departe de a fi ideal. Un om care regretă profund cei 24 de ani slujiți în serviciul român de spionaj. Un om care, cu 15 ani înainte de prăbușirea comunismului a înțeles că acesta nu poate crea valori, poate doar să le distrugă. Un om profund dezgustat de cele văzute la curtea lui Ceaușescu, care a întors armele împotriva sa și și-a reînceput viața la 50 de ani. Un om care este astăzi deosebit de fericit, văzându-și tara natală eliberată.

Vă mulțumesc, domnule general, și vă doresc sănătate și putere de muncă. Sper că acest interviu este doar începutul unei noi și intense colaborări.

Tag-uri: interviu cu ion mihai pacepa, interviu cu mihai pacepa, interviu pacepa, evz, nicolae ceausescu, casa poporului, dunarea, marea neagra, cnsas, kgb, cia, generalul ion mihai pacepa, securitate, inchisori cia, ion iliescu, ioan talpes, virgil magureanu
În lipsa unui acord scris din partea Evenimentul Zilei, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului INTERVIU-EVENIMENT (III) cu generalul Ion Mihai Pacepa. "Închisorile CIA din România au fost sprijinite de ION ILIESCU şi IOAN TALPEŞ".




SPUNE-TI PAREREAAcum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Cele mai distribuite articole similare

Libertatea

RTV

B1

Ziare.com

Unica

Capital

Fanatik

Alte articole EVZ pe aceeasi tema

spune-ti parerea Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>





Pentru a instaura un cadru civilizat de discuţii, de eliminare a "postacilor" de partid sau a celor plătiţi ca să blocheze un articol civilizat, am adoptat următoarele soluţii, în privinţa comentariilor:
  • 1) Moderarea comentariilor lăsate în formularul de la finalul articolelor o dată la o oră – în acest caz, comentariile nu vor apărea instant.
  • 2) Postarea instant a comentariilor lăsate prin intermediul contului de facebook – în acest caz comentariile vor fi postate imediat. Puteţi să vă faceţi cont de Facebook aici.
Orice critică este acceptată pe site-ul evz.ro, cu condiţia păstrării unui limbaj civilizat, toate aceste măsuri fiind şi în sprijinul celor interesaţi să-şi expună punctele de vedere fără a mai fi hărţuiţi.
Sperăm că veţi înţelege adevărata valoare a demersului evz.ro şi vă veţi asuma responsabilitatea alături de noi.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul EVZ.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

CITEŞTE Şi