Codruţa Kovesi reclamă faptul că, de patru luni, nu are încă un răspuns oficial de la Guvern, la propunerile de modificare a noilor coduri penale.

Evz: Vedem cu toţii că Justiţia a devenit din nou un motiv de război între cele două Palate. Astăzi, preşedintele a tras de urechi Guvernul pentru că nu a răspuns aşteptărilor sistemului de justiţie şi nu a emis o OUG prin care să facă acele reparaţii necesare bunei funcţionări a Justiţiei. Ce probleme ridică intrarea în vigoare, de la 1 februarie, a noilor coduri penale, aşa cum sunt? Laura Codruţa Kovesi: Pe lângă dispoziţiile bune pe care aceste două coduri le vor aduce în sistemul de justiţie penală, există câteva impedimente destul de importante care vor afecta cel puţin activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie, dacă nu întreaga activitate de urmărire penală. Încă din luna noiembrie 2013, noi am semnalat aceste impedimente printr-o adresă comună cu procurorii DIICOT, pe care am înaintat-o atât procurorului general, cât şi ministrului Justiţiei, şi în care semnalam o serie de probleme care pot apărea în aplicarea noilor coduri. Care sunt cele mai grave? Aş spune importante din perspectiva valorilor care pot fi încălcate. Vorbim de interceptarea comunicaţiilor. Noua reglementare mă obligă ca, în momentul în care dorim să interceptăm comunicaţiile unei persoane, să începem urmărirea penală faţă de acea persoană. Tot potrivit dispoziţiilor noilor coduri, acea persoană trebuie încunoştiinţată cu privire la faptul că s-a început urmărirea penală şi s-a declanşat urmărirea penală împotriva ei, motiv pentru care ar fi lipsit de eficienţă acest mijloc de probaţiune. Este extrem de important ca legislaţia care reglementează restrângerea drepturilor fundamentale ale persoanei să fie extrem de clară şi de previzibilă în aşa fel încât toţi procurorii şi toţi judecătorii din această ţară să aplice în mod unitar dispoziţiile legale. Cătălin Predoiu, care îşi asumă aceste coduri, a afirmat că, atunci când acestea au plecat din MJ, aveau acceptul sistemului. Ce aveţi de spus? Practic, comisiile care au lucrat la cele două coduri, formate din magistraţi, practicieni, profesori universitari s-au constituit de prin 2006-2007, deci vorbim de o perioadă de aproximativ 4-5 ani de zile în care aceste coduri s-au dezbătut. Vă asigur că, atât în calitate de procuror general, cât şi de procuror-şef al DNA, am formulat propuneri, observaţii, am transmis idei, sugestii cu privire la proiectele oficiale pe care noi am fost consultaţi. Dar aceste coduri nu au fost adoptate de Ministerul Justiţiei, ele au fost adoptate în Parlament. De unde vine marea problemă a interceptărilor? Vorbim acum de o modificare substanţială a Codului de Procedură Penală care a avut loc prin Legea de punere în aplicare a CPP, care a fost publicată în MOf, în august 2013. Aici s-au adus modificări substanţiale, inclusiv în privinţa interceptării comuni ca ţiilor. N-aş putea să vă indic exact în ce zi şi la ce oră s-a depus acest amendament sau cine, să vă indic o persoană care a modificat. Noi am identificat problemele şi am propus soluţii în urmă cu patru luni. Dacă dispoziţiile din noul CPP nu vor fi modificate până sâmbătă 1 februarie, există riscul ca procurorii sau judecătorii din ţară să interpreteze diferit anumite dispoziţii. S-ar putea ca anumite măsuri preventive să înceteze de drept, în timp ce în altă parte a ţării unde dispoziţiile sunt interpretate diferit, persoanele să nu fie puse în libertate. S-ar putea să avem aplicare neunitară a legii în materia interceptării comunicaţiilor, în cea a autorizării folosirii investigatorilor sub acoperire şi sigur că nu este de dorit ca astfel de situaţii să se întâmple. Care este efectul acestor situaţii asupra sistemului de justiţie? Vor fi probleme cu privire la drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei. În cadrul DNA, pot să vă spun că noi am emis nişte formulare tipizate pe care le-am distribuit în sistem pentru a ne asigura că toţi procurorii vor lucra în acelaşi fel. Însă aici nu vorbim doar de DNA, ci de un sistem de justiţie format din judecători şi procurori care lucrează la structuri de parchete diferite şi ne paşte riscul să existe interpretări diferite pe aceeaşi situaţie de fapt. Dar aţi propus reintroducerea consecinţelor deosebit de grave la înşelăciuni? Da, să sperăm că această ordonanţă care va modifica codurile va avea în vedere şi propunerile formulate de noi. Revin, deci până la urmă vom avea un proiect de OUG? Nu l-am văzut, nu am primit un răspuns oficial, însă noi, ca practicieni, suntem obligaţi să semnalăm această problemă. Cei care nu vor să modifice aceste dispoziţii sau care cred că nu trebuie modificate îşi asumă răspunderea pentru consecinţele care vor fi prin aplicarea acestor dispoziţii. Problema cea mai mare: dosarele în curs EVZ: Premierul nu va face modificări la CP. Dacă vor intra în vigoare cele două coduri aşa cum sunt, care sunt efectele imediate? Una din problemele importante este modul în care vor fi interpretate dispoziţiile privind aplicarea legii mai favorabile. Alta extrem de importantă va viza infracţiunile care produc prejudicii, cum ar fi înşelăciunea care a produs pagube deosebit de grave. Pedeapsa, după vechiul cod, este între 10 şi 20 de ani, iar în noul cod e de până la 5 ani. Toate persoanele care sunt judecate definitiv pentru astfel de infracţiuni pot să invoce aplicarea legii mai favorabile. Dar problema cea mai mare va fi cu dosarele care nu sunt încă judecate definitiv sau care sunt în curs de efectuare a urmăririi penale în care va interveni prescripţia mult mai repede. Persoanele trimise în judecată, care au creat prejudicii de milioane de euro statului român sau unei persoane private, pot să scape prin aplicarea acestor dispoziţii privind prescripţia.