Interviu | Ultimul producător de îngrășământ din România: ”chiar ne pare rău de ceilalți. Am fi avut altă poziție în Europa”

Autor: | | 3 Comentarii | 1197 Vizualizari

Amonil Slobozia, Amurco sau Doljchim sunt câteva dintre numele ”de vârf” din producția de îngrășăminte chimice din România. Toate au ajuns fier vechi, însă. Iar cum din toamna aceasta nu a mai repornit nici Interagro-ul lui Niculae, în toată țara a mai rămas un singur producător de îngrășăminte: Azomureș.

Nici Azomureș nu a fost ocolit de probleme, dar de altă natură. Mai tot anul, orașul de lângă platforma Azomureș a fost frământat de proteste de amploare mai mică sau mai mare, pe tema depășirilor de emisii de amoniac maxim admise. Protestele au avut loc în contextul în care la finele acestui an expiră și autorizația de mediu a combinatului. Autorizație care ar trebui reînnoită de la 1 ianuarie 2016, în urma investițiilor în retehnologizare începute acum mai bine de trei ani și estimate de companie la peste 240 de milioane de euro. ”Nu ar trebui să fie nicio problemă, obținem autorizația”, este mesajul reprezentanților combinatului care vor deveni singurii producători din Europa de Est a unui fertilizant ”la modă”: ureea granulată.

Cifre

Azomureș are în prezent 2.600 de angajați și între 1,3 și 1,5 milioane de tone de îngrășăminte produse pe an. 70% din producție rămâne în țară, unde deține 52% din piața îngrășămintelor chimice folosite de agricultori. Până în 2011 era invers, 70% din producție mergea la export, 30% rămânea în țară. Schimbarea s-a produs după ce, din 2012, pachetul majoritar de acțiuni a ajuns în portofoliul grupului elvețian Ameropa Holding. Despre piața pe care Azomureș a ajuns să fie singurul producător, despre proteste și interese, au vorbit pentru Evenimentul Zilei Călin Pop, directorul comercial al combinatului, și Ovidiu Maior, purtător de cuvânt.

Despre poluare. ”Azomureș va rămâne un obiectiv industrial”

Procedural, care este situația Azomureș în acest moment? Ovidiu Maior: Procedurile de întocmire a documentației au fost demarate de la începutul acestui an. Există un aspect important de constatat de către autoritățile care emit autorizația, și anume acela de a vedea investițiile realizate conform graficului, iar în acel moment se va emite și autorizația.

Se vorbea de investiții consistente. O.M.: Da, de 240 de milioane de euro, investiți în retehnologizare cu trei obiective mari: protecția mediului înconjurător, creșterea de capacitate la unele instalații și reducerea consumului de energie.

La atâția bani, nu era mai bine să construiți fabrica în altă parte? O.M.: Sunt mari investițiile, ca și sumă, dar ideea de a muta combinatul sau de a construi unul nou nu a fost luată în calcul.

Din totalul investițiilor programate, care este procentul la care s-a ajuns? O.M.: Suntem aproape de 100%.

Va dura mult procedura de autorizare? O.M.: Noi suntem convinși că la 1 ianuarie 2016 vom avea o nouă autorizație. Există planul de conformare în care au fost respectați toți pașii, investițiile au fost realizate și fizic. Mai sunt câteva retușuri de făcut la fiecare instalație. Dar, până la finele anului, vor fi realizate toate.

Vremea și poluarea

La o simplă căutare pe internet, apar informații potrivit cărora la Azomureș au fost înregistrate câteva zeci de depășiri ale normelor maxim admise. O.M.: Din mii de analize.

Odată cu noile investiții, astfel de depășiri mai pot apărea? O.M.: Azomureș va rămâne un obiectiv industrial. Va respecta niște norme de poluare reduse foarte mult față de ceea ce are în prezent în autorizație. Dar, repet, va rămâne un obiectiv industrial. Modernizările făcute ne permit să spunem că va fi un combinat prietenos cu mediul înconjurător. Totul depinde de modul în care se operează aceste echipamente și sperăm să nu mai fie situații ca în acest an.

În cazul depășirilor din acest an vorbim de accidente sau? O.M.: Nu e vorba de accidente, e vorba și de condiții meteo, de modul în care s-a dispersat emisia de la anumite instalații. Dar tocmai aceste instalații, cele de amoniac, au intrat într-un program de retehnologizare. Undeva la 85 de milioane de euro, investite în cele două fabrici de amoniac. În acest fel am și eliminat câteva surse de emisie de amoniac în atmosferă. În mod normal, nu ar mai trebui să fie probleme. Dar, în funcție de condițiile meteo sau la pornire și oprire de instalație ar putea exista unele depășiri ale concentrației maxime de amoniac, așa cum este prevăzut și în autorizația de mediu pentru instalații de produs îngrășăminte.

Ce înseamnă condiții meteo care pot pune probleme? O.M.: Când temperaturile sunt foarte ridicate și nu există vânt.

Noile instalații vor elimina problemele când vremea e caldă și fără vânt? O.M.: Da, pentru că o parte din echipamentele instalate elimină niște surse prin care se eliminau anumite substanțe. Cum acele surse nu mai sunt, în cazul în care vremea va fi de asemenea natură nu credem că vom mai avea depășiri.

Oamenii care vor trece prin dreptul Azomureș vor mai simți vreun miros? O.M.: Nu. În mod normal, în general nu se simte niciun miros de pe platformă, doar în anumite cazuri de excepție. Care și acelea sunt prevăzute în autorizația de mediu, adică pornirile și opririle de instalații.

Cât durează o astfel de operațiune de pornire și oprire ca timp? O.M.: Sunt unele programate și unele neprogramate. În general, o instalație se oprește în decurs de câteva ore, dar efectul nu se întinde pe ore. Sunt momente în care chiar dacă se oprește sau pornește o instalație nu se simte absolut nimic. Dar ideea este ca aceste instalații să funcționeze tot timpul.

În afara celor în derulare, platforma Azomureș va mai avea nevoie de alte investiții? O.M.: Planul de investiții prevede și alte modernizări ale altor capacități care nu au așa legătură directă cu mediul înconjurător. Sunt echipamente, sunt instalații care vor continua să intre într-un plan de modernizare întins pe un termen mai lung, pentru că întotdeauna industria evoluează și e bine să avem cele mai noi tehnologii pentru o productivitate mai bună și un consum de energie mai redus.

Despre proteste. ”Concurența nu stă și doarme”

De ce credeți că protestele au apărut acum? Din câte înțeleg investițiile sunt în derulare din 2012. Călin Pop: Ca să ne înecăm și noi ca țiganul la mal, probabil. Acum, serios, concurența nu stă și doarme. Dacă noi ne mărim capacitatea la uree, fiind singurii producători din regiune, nu numai din România, probabil că am putea deranja niște cote de piață. Ceea ce ne-am și propus, de altfel. Pe de altă parte, sigur, dacă ne uităm cinstit la Târgu-Mureș, oamenii au pe undeva dreptate. Când s-a făcut combinatul acesta, orașul era la cinci kilometri. Acum, combinatul e în oraș pentru că așa s-a extins orașul. Cred că și edilii trebuiau să se gândească atunci când au dat autorizații de construire, de-a lungul anilor.

Până la următoarea întâlnire cu autoritățile de mediu pentru eliberarea noilor autorizații, mai poate apărea ceva neprevăzut? C.P.: Noi nu ne așteptăm la așa ceva. Antreprenorii cu care lucrăm sunt nume recunoscute la nivel mondial în industria chimică. Suntem pe ultima sută de metri. Nu mă aștept la nimic dezastruos care să ne mute cu luni de zile. Sigur, s-ar putea să întârziem trei zile, cinci, o săptămână, dar la nivelul acesta de investiții te poți aștepta și la așa ceva. În momentul de față, însă, suntem chiar în grafic. Ceea ce este spectaculos, dacă mă întrebați pe mine. Nu există instalații standard în acest domeniu, totul a fost proiectat și gândit de la zero, deci trei ani și jumătate reprezintă un termen foarte scurt pentru această investiție. Dacă îmi permiteți o comparație, noi nu o să inaugurăm fabrica la fel ca autostrada care se surpă. Construim o uzină nouă, dacă vreți, într-un timp mai scurt decât autostrada Transilvania.

De ce merită reorientarea producției către România și nu către export? C.P.: În primul rând pentru că este foarte aproape, este mult mai ușor să vinzi în România decât, nu știu, în Ungaria, de exemplu. Pe de altă parte, când s-au construit toate combinatele – nu numai Azomureș – asta era ținta: piața locală. Investiția inițială în Azomureș a avut la bază un calcul foarte simplu: trebuie să aprovizionăm România cu fertilizant. Nu știu de ce a trebuit să schimbăm acea strategie, mie mi se pare normal să vinzi în țara de origine prima dată și apoi, dacă ai surplus, să ieși la export.

În alte domenii, producția locală este amenințată de cea din China, mult mai ieftină. Pe piața îngrășămintelor din România pot intra produse mai ieftine de pe continentul asiatic? C.P.: Sunt convins că pot produce mai ieftin, dar transportul nu va fi atât de ieftin încât să renteze. Plus că unele produse le exportăm noi în China: îngrășăminte complexe. Chiar de azi încărcăm niște trenuri către China. E un nou lot de export, vreo 6.000 de tone.

”Din păcate, România, dintr-un exportator net de îngrășăminte a ajuns un importator mare. E o țară atractivă, cu o suprafață agricolă suficient de mare încât să atragă atenția marilor producători. Cam toate combinatele din țara asta exportau mult. Undeva spre jumătate, din producția lor. Probabil că doar cel din Arad, care acum nici fier vechi nu mai e, nu a prins acea perioadă. Dar, în rest, toate combinatele exportau din America de Sud până în China”, Călin Pop

”Am fi putut avea altă poziție în Europa”

În România, dacă Azomureș nu are concurenți, cu cine se mai ”luptă” în regiune? C.P.: Mie, personal, îmi pare rău că nu a repornit Interagro în toamna asta. Nu pentru că îmi doream eu un concurent în plus, dar chiar cred că era bine dacă mai aveam în România o companie care să producă fertilizant. Împreună cu Interagro puteam acoperi sută la sută cererea de fertilizant din România. Acum, importatori vin mulți.

Mă refeream la concurenți – combinate din zonă. C.P.: Mai sunt în Bulgaria, mai sunt în Austria, Ungaria. Mai nou vin îngrășăminte și din Georgia, Rusia, Ucraina.

Reprezintă o concurență directă? C.P.: Toate, dar din Bulgaria vin direct, nu prin traderi.

Vă afectează că dispare concurența românească? C.P.: Aș fi vrut să fie concurență românească. Chiar îmi pare rău că nu mai sunt producători români. Am fi putut avea o altă poziție în Europa, dacă funcționau toate combinatele din România. Sau măcar vreo trei dintre acestea.

Credeți că situația are legătură cu ce decizii se iau de la Guvern? C.P.: Nu. Are legătură doar cu performanța economică. Pe noi nu ne-au deranjat deciziile acestea. Adică nici nu ne-au închis, nici nu ne-au dublat cifra de afaceri.

Cum îi convingeți pe agricultorii români să cumpere de la Azomureș? C.P.: Împreună cu distribuitorii noștri noi oferim un pachet de servicii, nu neapărat un produs. E important cum și când primești produsul, dacă e potrivit... Noi azi, de exemplu, oferim și pachete de consultanță fermierilor. Le propunem scheme de fertilizare, analizăm solul. Le spunem de ce are nevoie solul lor pentru anumite tipuri de cultură, venim cu programe împreună cu Universitatea de științe agricole și medicină veterinară din Cluj, propunem anumite soluții tehnice pentru fiecare regiune a țării.

Cât de mult investiți în noul departament de cercetare-dezvoltare? C.P.: Nu cred că ne-am gândit la o sumă când a fost creat acest departament. Cât au ei nevoie, atâta se investește. Nu și-a propus nimeni să calculeze, în acest moment, cât ne-ar costa să scoatem un nou produs.

În afară de ureea granulată, intenționați să scoateți pe piață noi produse? C.P.: Anul viitor, cu siguranță vom mai scoate un produs nou. Dar care nu necesită investiții atât de mari. Cred că vom fi singurii producători din Europa de est și s-ar putea să mai fie un singur alt producător în Europa. Deci să fim doi.

Poate iar apar proteste... C.P.: Legat de proteste, chiar cred sincer că oamenii au dreptate să se lupte pentru mediul în care trăiesc. Dar au și dreptul să fie corect informați.

Politicienii și chifteaua Azomureș

Unde s-a întrerupt informarea corectă de care vorbiți? Căci dacă nici cu primarul nu vă puteți întâlni să îi explicați ce și cum... C.P.: Ne întâlnim cu primarul mult mai des decât ne-am dori. Pe de altă parte, primarul este om politic și intră în campanie electorală. Sau a intrat, de astă vară. Așa că ce spune primarul astăzi, probabil că în septembrie anul viitor nu va mai spune la fel. Referitor la ruptură, este mai ușor să dirijezi energii spre distrugerea unui obiectiv, decât pentru construcție. Cred că oamenii, la un moment dat, se anturează. Dar, dacă urmărim șirul protestelor, au început cu câteva sute și acum se întâlnesc 20 de oameni. E ca și cum am merge la bere cu prietenii.

Doar primarul este reprezentant al politicii implicat în proteste? C.P.: Acum, gândiți-vă că pentru orașul Târgu Mureș, combinatul Azomureș este un obiectiv foarte important. Când prinzi ca politician o chiftea din-asta, o discuție în jurul unui astfel de combinat, e sigur că te antrenezi, de o parte sau de alta.

De la 70, la 80% - în România

Aveți noi ținte în ceea ce privește cifra de afaceri pe viitor, după finalizarea noilor investiții? C.P.: Cu profitul stăm bine și astăzi. Ne-am propus ca în continuare să fie la nivelul ultimilor doi ani, dar în ceea ce privește cifra de afaceri ne-am propus creșteri de câte 10% pe an în următorii doi-trei ani. Pe de altă parte, ținta noastră este ca 80% din ceea ce produce Azomureș să fie vândut pe piața locală. În următorii trei ani.

Credeți că și piața din România va crește? C.P.: Nu exponențial. Sincer, agricultura s-a modernizat, este la un nivel civilizat de dezvoltare tehnologică. Nu cred că va fi un mare boom pe piața fertilizantului. Chiar mă uitam zilele trecute pe rapoartele UE, nu suntem chiar așa rămași în urmă. Sigur, se va schimba structura fertilizantului. Poate doar în compoziție, dar în cantitate nu vor fi modificări semnificative.

Se va schimba ceva în numărul de angajați ai Azomureș? C.P.: Nu aș vorbi de angajați, ci de oameni care muncesc pe platforma Azomureș, pentru că noi mai avem și niște contractori, furnizori de servicii, care sunt aici. Eu cred că numărul va rămâne constant. S-ar putea să scadă la Azomureș și să crească la contractori sau invers, să creștem noi. Dar nu ne-am propus nicio restructurare majoră în acest moment. Tot ceea ce se întâmplă din punctul de vedere al numărului de angajați vine ca urmare a unei strategii de retehnologizare și automatizare a proceselor. Și la noi și la contractorii noștri. Dar nu văd ceva extraordinar, care să modifice substanțial numărul de angajați.




Alte articole din categoria: Economie

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
ziare.com
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro