Economie
INTERVIURILE 2+1. Adrian Vasilescu: Creditarea nu se va revigora mai devreme de luna noiembrie
Băncile româneşti sunt încă reticente în a acorda credite, pentru că aşteaptă decizii importante la nivel european. Economia a intrat într-o fază de tranziţie prelungită.
Deşi Banca Naţională a eliberat pe piaţa bancară o sumă importantă, creditorii nu vor da drumul la împrumuturi până spre finele anului, adică în lunile octombrie - noiembrie, a spus, în cadrul unui interviu acordat EVZ, Adrian Vasilescu, consilierul lui Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale. În 2014, am putea asista la mai multe fuziuni pe piaţa bancară, iar în ceea ce priveşte deprecierea din ultimul timp a leului, în raport cu euro, aceasta pare mai degrabă conjuncturală decât o situaţie de durată, a mai spus Adrian Vasilescu.
Evenimentul zilei: BNR a luat zilele trecute o decizie importantă, scăzând şi ratele rezervelor minime obligatorii şi dobânda-cheie. Băncile au acum la dispoziţie miliarde de lei în plus. Ce a determinat BNR să dea acum drumul banilor? Analiştii au spus că economia avea mai demult nevoie de acest sprijin. Adrian Vasilescu: A trecut ceva vreme de când nu au mai scăzut ratele la rezervele minime obligatorii. Explicaţia este simplă: dobânda şi rata inflaţiei sunt ca două surori siameze. În condiţiile în care rata inflaţiei s-a dus sub 2% şi, practic, ne-am aliniat la realităţile din zona euro, fapt care cred că va fi confirmat săptămâna viitoare şi de Statistică, era normal ca şi rata dobânzii de politică monetară să coboare. Au fost aceste decizii un mod de a forţa băncile să reia creditarea? BNR este interesată ca băncile să dea credite, dar băncile au şi ele politica lor. Cele mai multe sunt bănci româneşti, dar cu capital străin. Foarte multe bănci-mamă sunt din zona euro şi trebuie să ţinem cont că în zona euro nu este un foarte mare entuziasm legat de reluarea creditării în acest an. Din foarte multe studii reiese că vom asista la un avânt al creditării din octombrie-noiembrie, după ce vor fi făcute două runde de teste de stres, astfel ca Uniunea Europeană să aibă o radiografie a sistemului bancar. Personal, nu văd o relansare a creditării înainte de octombrie-noiembrie. Decizia BNR va conduce la scăderea dobânzii la depozite? Există tentaţia ca băncile să scadă dobânda la depozite, dar nu va fi chiar aşa. Băncile se află într-o competiţie aprigă, iar bătălia pentru cotă de piaţă se dă şi pe atragerea deponenţilor. Până la urmă, băncile plătesc salarii, care cântăresc greu în cheltuielile lor. Atunci ele trebuie să câştige bani şi nu au altă sursă decât din dobânzile la credite. Pentru a putea acorda împrumuturi trebuie să atragă capital, în special lei, prin depozite. Vă aşteptaţi ca în 2014 să aibă loc fuziuni sau alte consolidări ale pieţei bancare? Va fi 2014 cel mai greu an al crizei pentru piaţa bancară? După socotelile care se vor încheia în toamnă, vor urma foarte multe mişcări. Poate fuziuni de bănci sau infuzii de capital sau decizii ale acţionarilor de a tăia expunerile. Cred că acum suntem într-o perioadă de tranziţie, nu în criză. În zona Uniunii Europene, au tot apărut mai multe măsuri de protejare a debitorului. Îşi permit băncile de la noi să preia o parte din riscul ce revine clientului, ţinând cont că au deja o mulţime de credite neperformante? Există o preocupare de a schimba unele lucruri în raportul bancă – client la nivel european. Chiar acum există un proiect de lege care este discutat deja în Parlamentul European. Acesta prevede posibilitatea ca în ţările în care nu s-a trecut la euro creditele în euro să poată fi transformate în credite în moneda naţională la cererea clientului. Problema este că, într-o ţară ca România, o bancă cu credite în euro nu are sursa de finanţare aici la noi, ci în afară. Se împrumută în valută pentru a da înapoi resursele pentru credite. În condiţiile în care mulţi clienţi cu credite cer schimbarea împrumutului din lei în euro, iar banca va fi obligată prin lege să accepte acest lucru, instituţia va fi nevoită să schimbe leii în euro, ceea ce creează multe probleme. Şi clienţii băncilor au acum o mulţime de probleme cu schimbul valutar, când rambursează creditele... Da, numai că la semnarea contractelor de credit clienţii şi-au asumat acest risc. Credeţi că legea falimentului personal va fi adoptată anul acesta? Aceasta nu e o problemă pe care să o rezolve Banca Naţională. De altfel, nici nu suntem o instituţie cu iniţiativă legislativă. Leul s-a tot depreciat în ultimele zile. Este pregătită BNR să intervină, are mecanismele necesare? Sfârşitul anului, începutul anului, sunt întotdeauna situaţii nerelevante pentru că piaţa este subţire. Dacă intră un client nesemnificativ, dar cu ceva mai mulţi bani, pe piaţa interbancară, a schimbat întreaga tendinţă. În materie de politică de intervenţie a BNR, nu avem noutăţi. Banca Naţională este pregătită să intervină în orice moment, când euro se apreciază sau se depreciază excesiv, dar nu comentează niciodată dacă va interveni sau nu va interveni şi nici dacă a intervenit sau nu a intervenit. Dar, atunci când leul se mişcă cu 1, 2 - 3%, nu ne îngrijorăm.
Florin Georgescu a arătat că poate fi an electoral şi fără mărirea cheltuielilor
Ne puteți urmări și pe Google News
Cum vedeţi mersul economiei în ultimul timp? Anul 2013 a fost încheiat cu un careu de aşi ai macrostabilităţii: PIB-ul a crescut cu peste 2%, inflaţia este în jur de 2%, nivel la care se plasează şi deficitul bugetar, sub pragul maxim impus de Uniunea Europeană de 3%. Deficitul de cont curent este şi el sub plafonul european de 4%. Deci, ne plasăm foarte bine într-o Europă în care sunt state care se confruntă cu recesiunea. Pentru ca economia să duduie, ar trebui însă ca şi cea mai mică firmă să funcţioneze ca o multinaţională. Dar şi astăzi există directori de firme care îşi angajează rudele sau acoliţii prietenilor în companie, chiar dacă nu sunt pregătiţi pentru funcţii, aşa cum se făcea înainte de 1989. Numai că acum ei fac aceste angajări pe propria cheltuială şi pierd bani. Credeţi că va avea economia resurse să crească în 2014, dacă nu va fi un an agricol bun? Cred că PIB –ul are resurse să crească. Pe de altă parte, nici în agricultură nu sunt încă semnale că nu va fi un an agricol bun. Multe taxe noi şi creşteri de taxe au apărut în ultimul timp. Pe de altă parte, mediul de afaceri cere relaxare fiscală, ca economia să îşi revină. Care ar fi soluţia? Relaxarea fiscală trebuie să ştii când să o faci. Când a venit Mugur Isărescu, a făcut relaxare fiscală şi a avut trei obiective: să trasforme descreşterea economică în creştere economică, să transforme inflaţia în dezinflaţie şi să bată palma cu Uniunea Europeană pentru 1 ianuarie 2007. Toate obiectivele au fost date la cheie în decembrie 2000, când guvernul Isărescu a plecat de la Palatul Victoria. A micşorat impozitul pe venit, TVA, impozitul pe salarii. Au fost condiţiile de aşa natură. Acum e mai complicat... e şi criză. Sigur că în criză nu e recomandat să măreşti taxele, nu este recomandat însă nici să le scazi. Dar când vezi că impozitul pe profit nu îţi aduce veniturile de care ai nevoie, trebuie să te repliezi imediat. Este complicat într-o economie în care sunt 700.000 de firme care duc bilanţul la Ministerul Finanţelor, dar exportul greu îl fac 100 de firme, profiturile mari şi taxe mari la buget le aduc câteva sute de firme şi sunt sute de mii de firme care de abia se târâie. În faţă avem un an electoral cu două rânduri de alegeri. Vedeţi riscuri de "derapare" la nivel bugetar? Florin Georgescu (ministrul de Finanţe în guvernul USL n.r.) a arătat anul trecut, când au fost alegeri foarte importante, şi locale, şi parlamentare, că se poate fără derapaje. Unul dintre numele vehiculate pentru alegerile prezidenţiale din 2014 era cel al guvernatorului BNR... Opinia mea personală este că Guvernatorul nu va candida. Fiicei preşedintelui nu i-a s-a făcut o favoare prin acordarea creditului Cum vi s-a părut scandalul iscat de creditul luat de fiica preşedintelui Băsescu? Când fiica preşedintelui vine la o bancă şi solicită un credit, banca aceea nu este într-o situaţie confortabilă. La CEC sunt oameni cu scaun la cap şi nu aveau cum să fie într-o situaţie confortabilă, mai ales în condiţiile în care nici preşedintele băncii nu era în ţară. Oamenii aceia îmi închipui că şi-au spus: "numai asta nu ne mai trebuia". Dar cine crede că fiicei preşedintelui i s-a făcut o favoare, se înşală amarnic. În primul rând, Traian Băsescu este un preşedinte în ultimul an de mandat. Aşa încât cei de la bancă s-au gândit: preşedintele pleacă, noi rămânem. Trăim în ţara în care trăim, atmosfera politică e tensionată, discuţiile sunt multe... normal că acei oameni şi-au spus "oricum va fi, noi nu ieşim bine din asta". Şi atunci şi-au zis: "hai să fim mai catolici decât papa". În ce sens? Potrivit regulamentului de creditare al CEC, pentru un credit până la 700.000 de euro nu este nevoie de aprobări speciale. De la 700.000 de euro în sus sunt câteva categorii de credite. O primă categorie se aprobă în comitetul de credit, iar o alta în comitetul director. Creditul Ioanei Băsescu se încadra pentru o discuţie în comitetul de credit. Cei de la CEC au decis însă ca analiza să se facă în comitetul director. Nu în comitetul de credit, unde sunt funcţionari mai mici, ci răspunderea să şi-o asume chiar conducerea. S-a pus şi problema răstimpului scurt de acordare a creditului... Regulamentul spune că un credit se acordă în 7 zile de la depunerea cererii. În 7 zile a şi fost acordat. S-a pus şi problema garanţiilor cu care a fost susţinut creditul. Am văzut oameni la televizor spunând cu seninătate că, potrivit condiţiilor de creditare, este nevoie şi de o garanţie locativă, pentru un împrumut pentru un teren. În contractul pe care Ioana Băsescu l-a făcut public se vede clar că este şi un apartament de patru camere, deci o garanţie locativă, pusă suplimentar. Sunt chiar şi condiţiile de plată, pentru că are venit. CITIȚI ȘI:
- Moneda naţională a debutat cu stângul în 2014
- ÎNCĂ O BANCĂ S-A RETRAS DIN ROMÂNIA
- Vasilescu, BNR: AM văzut contractul de credit al Ioanei Băsescu şi ESTE OK. VEZI ce spune și șeful CEC Bank
- Adrian Vasilescu, despre creditare: Miresele frumoase s-au măritat deja
Recomandările noastre
