PUBLICAȚIILE NOASTRE:

EVZ Special

INTERVIURILE 2+1. Cristian Buşoi: "Există puţine motive de înţelegere pentru exporturile paralele. E un fenomen îngrijorător" | VIDEO

Autor: | | 2 Comentarii | 1409 Vizualizari
14_Busoi_RP
Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate confirmă multe dezvăluiri făcute în Campania "Medicul de Gardă". Despre scoaterea ilegală a medicamentelor din ţară, o problemă acută, admite că reprezintă 20% din piaţă.

Şeful Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate susţine că banii în plus alocaţi la bugetul asigurărilor au acoperit toate datoriile către furnizori, motiv pentru care distribuitorii nu ar mai avea motive să facă exporturi paralele cu medicamente destinate românilor. Fonduri mai mari sunt alocate în acest an şi tratamentelor în afara ţării. Card de sănătate vom avea până la final de an, iar reţeta electronică, un document pentru care EVZ a militat, a dus la colectarea unor taxe mai mari la Sănătate.

Evenimentul zilei: Care sunt rezultatele controalelor făcute în spitale, în ultimul timp? E un fenomen faptul că medicii internează "pile" fără să se deranjeze să le treacă prin camerele de gardă?
Cristian Buşoi: Este un fenomen care poate fi stârpit, de vreme ce acolo unde am găsit, am decis să invalidăm acele cazuri şi am propus o sancţiune de 1% din valoarea de contract pe lunile verificate. Adunate, la cele nouă spitale controlate, sancţiunile au fost de 1,5 milioane de lei. Plus, invalidarea unor foi de observaţie cu nereguli, a unor spitalizări de zi cu pacienţi care primeau doar o reţetă şi plecau acasă, dar ni se cerea decontarea spitalizării pe o zi şi, aşa cum spuneţi, urgenţe medicale fără să fi trecut prin camera de gardă. Probabil erau pacienţi speciali ai unor medici. Mai există o criză de citostatice?
Criză de citostatice nu există. A fost anul trecut, destul de îngrijorătoare, dar au lipsit medicamente ieftine. UNIFARM a făcut importuri. Un pericol este exportul paralel de medicamente. Recent, mai multe gravide ni s-au plâns de lipsa din farmacii a unui medicament vital pentru multe dintre ele: Clexane. Mergând pe fir, am aflat că produsul este exportat. Toate astea se întâmplă în condiţiile în care două ordine ale MS interzic exporturile paralele. Cât de grav e fenomenul?
Aici e o chestiune care ţine în primul rând de Agenţia Naţională a Medicamentului şi de Ministerul Sănătăţii. Ştiu că există o intenţie pentru a se suspenda pentru o perioadă exporturile paralele pentru noua listă de medicamente compensate şi gratuite. Pentru o perioadă limitată de timp poate fi interzis exportul paralel, dacă există motive clare. Eu, personal, cred că exportul paralel este un fenomen foarte îngrijorător: circa 20 la sută din piaţă. Dacă, în perioada în care existau anumite probleme în decontarea medicamentelor, exporturile paralele au adus în sistem bani lichizi care au putut să îl susţină cât timp statul român nu îşi putea plăti la timp facturile, astăzi, în condiţiile în care am reuşit anul trecut să aducem la zi toate plăţile şi nu mai avem datorii către farmacii, distribuitori, importatori şi producători, există puţine motive de înţelegere pentru acest fenomen. Singura soluţie este să facem pentru anumite medicamente, pentru o perioadă limitată, interzicerea exporturilor paralele sau, aşa cum s-a întâmplat în Spania, să se lucreze cu preţ de docontare şi preţ de referinţă. Asta înseamnă că noi decontăm cât ne permitem, dar preţul să fie asemănător cu cel din UE. E ceea ce am auzit că propunea ministrul Eugen Nicolăescu. Decizia o poate lua doar Ministerul Sănătăţii. La noi, preţurile la medicamente sunt cu 20-30 la sută mai mici decât în UE. Mai mulţi bani pentru tratamente în afara ţării Câţi români au apelat la tratamentele în afara ţării? Sunt mai mulţi după intrarea în vigoare a Directivei privind asistenţa transfrontalieră?
Aşa cum am anunţat, directiva privind serviciile transfrontaliere de sănătate a fost implementată deja. Asta înseamnă că românii care plecau în străinătate la tratament primeau înapoi banii, la cel mai înalt preţ care exista în acel moment în spitalele din România. Sigur că cel mai înalt tarif din România înseamnă foarte puţin în comparaţie cu costurile din străinătate, pentru că acolo tarifele sunt mult mai mari şi salariile medicilor sunt mult mai ridicate decât în România. Lucrul acesta se întâmplă deja: pentru cardul european, pentru serviciile de urgenţă, şi formularul S2 (fost E112, pentru cazuri care nu pot fi tratate în România). S-a înregistrat o creştere a numărului românilor care se tratează în străinătate, chiar dacă este o diferenţă de bani de achitat?
An de an vedem un număr tot mai mare de români… Câţi?
Vă pot spune bugetul alocat: în 2012, 57 de milioane de lei, în 2013 am consumat 151,3 milioane de lei, iar pentru 2014, şi pentru că ne propunem să aducem la zi datoriile de 140 de milioane de euro, avem un buget de 585 de milioane de lei pentru tratamente în străinătate. Cam care este diferenţa de preţ faţă de România?
Sunt situaţii diverse. De exemplu, tratamentele din Ungaria sunt absolut comparabile ca şi preţ. Sunt însă ţări unde tratamentul este de zece ori mai scump. Deci Ungaria, care este pe graniţă, are preţuri comparabile?
Poţi deconta aproape integral, dacă te duci la un spital public din Ungaria. Sigur, există inconvenientul că trebuie să se verifice documentele, este un timp până îţi primeşti banii înapoi. Nu o facem ca să descurajăm plecarea românilor în străinătate, deşi mi-aş dori ca cei mai mulţi români să se trateze în sistemul de sănătate din România. Dar procedurile birocratice iau ceva timp, depinde foarte mult de casele judeţene. Nu se poate în format electronic?
Nu. Când se decide plata, lucrurile se verifică. Colegii mei îşi asumă o responsabilitate. Important este că ritmul s-a intensificat. Am fost personal şi la Viena, şi la Berlin, unde aveam datoriile cele mai mari, şi aveam semnale că au început să refuze pacienţi români. Anul acesta, avem buget să închidem toate datoriile cu aceste ţări. De la aceste vizite nu mai avem semnale că sunt pacienţi români refuzaţi acolo. Şi nici nu ne-au pus penalităţi!

"Datorită reţetei electronice, am colectat mai mult decât ne-am propus"

Pe de altă parte, avem în România o variantă de tratament un pic mai bună decât la spitalele de stat, respectiv la cele private (în unele specialităţi medicale). Spitalele private se plâng că primesc foarte puţini bani pentru asiguraţii care vin să se trateze la ei. Vor primi mai mulţi?
Statul decontează doar o parte din costurile reale ale unor operatori privaţi care au adus cele mai noi echipamente, şi este foarte bine că au făcut asta. Noi le plătim cât plătim şi la stat, diferenţa este generată de o coplată. Medităm la ideea de găsi acel preţ de mijloc, mai mult decât plătim acum şi mai puţin decât cer pacienţilor. Condiţia ar fi să nu mai ceară niciun ban în plus pacienţilor. Cere bani, iese din contractul cu casa. Dacă în acest moment se cer şi 4-5.000 de euro pe o şedinţă de radioterapie, CNAS decontează în jur de 1.000. Dacă ar avea garanţia folosirii la maximum a aparaturii, câteva sute de pacienţi pe an stabiliţi, probabil că şi tarifele operatorilor privaţi ar scădea. Ceilalţi fie sunt pe listele de aşteptare, fie rămân fără acest tratament şi asta este un lucru foarte serios şi îngrijorător. Depinde şi de strategia ministerului Sănătăţii şi oricum, se poate aplica numai după 1 aprilie 2014, când intră în vigoare noul Contract-Cadru... Sunt şi străini care vin să se trateze în România?
Sunt cei care lucrează la companiile multinaţionale. "Iniţializarea cardurilor va fi făcută şi în spitale" Cum staţi cu tipărirea cardurilor de sănătate?
Avem în acest moment tipărite 6 milioane de carduri personalizate, ritmul este de 1,5 milioane de carduri pe lună. Şi la Imprimeria Naţională, şi la unitatea de personalizare de la Ministerul de Interne, se lucrează în trei schimburi, zi şi noapte, pentru realizarea lor. Sperăm ca restul de 9 milioane de carduri să fie gata în şase luni.
Undeva în septembrie ar trebui să avem distribuite toate cardurile, iar în ultima parte din 2014 ar trebui să folosim la nivel naţional, generalizat, cardul de sănătate. De la 1 ianuarie 2015, nu mai plătim niciun serviciu medical dacă nu s-a făcut dovada de asigurat prin intermediul cardului. Spuneaţi că faceţi curând un proiect pilot cu acest card, pe dializaţi. L-aţi început?
Avem de gând să facem un astfel de proiect pe centrele de dializă, vorbim de toată ţara, şi unităţi de stat, şi private, vorbim de pacienţi de toate vârstele. În micro este toată populaţia României printre aceşti bolnavi. Iniţializarea cardurilor se va face la centrul de dializă. După distribuţia cardurilor, pentru toţi românii, iniţializarea se va face şi la casele judeţene de asigurări sau în spitale, nu doar la medicii de familie. Ce efect a avut reţeta electronică?
Reţeta electronică este un succes. Vorbim de peste 90 la sută din reţete care se dau electronic. Datorită ei, avem o imagine mai clară a consumului de medicamente şi a prescrierii. Aţi avut un şoc după introducerea reţetei, când v-aţi uitat pe prescrieri?
Nu. Oricum, noi aveam aceste date şi pe reţete clasice, dar mai târziu, la final de lună sau la trei luni. Însă, am reuşit să facem mult mai clar raportările pe taxa de
clawback, aşa încât, pe trimestrul patru din 2013, am colectat din taxa de clawback mai mult decât ne-am propus. Mai concret, pentru trimestru IV din anul trecut, am strâns 385 milioane de lei.

"În perioada în care existau probleme în decontarea medicamentelor, exporturile paralele au adus în sistem bani lichizi. Acum, am reuşit să plătim toate datoriile."

Cristian Buşoi, preşedintele CNAS

Criza din USL şi fotoliul de ministru al Sănătăţii Cum credeţi că se va rezolva criza dintre PSD şi PNL?
Nu am acest răspuns. Cred cu sinceritate că, dacă există o dorinţă fermă de a merge mai departe împreună până în 2016, toate punctele care sunt acum în divergenţă îşi vor găsi rezolvare. Se resimte la nivelul CNAS această criză şi faptul că guvernarea bălteşte?
CNAS este mai degrabă o instituţie tehnică, care nu are de luat decizii politice. Nu are drept de iniţiere de acte normative. Colegii de la Norme au lucrat până noaptea târziu pentru a le trimite la Ministerul Sănătăţii să le pună pe site. Există multe modificări faţă de anii trecuţi, va fi complicat de implementat în SIUI (n.r. sistemul informatic al CNAS) dacă nu avem rapid Contract-Cadru adoptat prin HG, cel târziu pe 15 martie. Dacă veţi ajunge ministru al Sănătaţii, care vor fi priorităţile dvs.? Sunt anumite lucruri pe care vă doreaţi să le faceţi şi nu aţi putut?
Aş prefera să răspund la această întrebare dacă se va întâmpla în practică. Să discutăm poate în alt interviu chestiuni care ţin de politicile MS, care au influenţă nu numai asupra CNAS, ci pe o paletă mult mai largă.

Tag-uri:
În lipsa unui acord scris din partea Evenimentul Zilei, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului INTERVIURILE 2+1. Cristian Buşoi: "Există puţine motive de înţelegere pentru exporturile paralele. E un fenomen îngrijorător" | VIDEO.




SPUNE-TI PAREREAAcum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>

Libertatea

RTV

B1

Ziare.com

Unica

Capital

Fanatik

Alte articole EVZ pe aceeasi tema

spune-ti parerea Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>





Pentru a instaura un cadru civilizat de discuţii, de eliminare a "postacilor" de partid sau a celor plătiţi ca să blocheze un articol civilizat, am adoptat următoarele soluţii, în privinţa comentariilor:
  • 1) Moderarea comentariilor lăsate în formularul de la finalul articolelor o dată la o oră – în acest caz, comentariile nu vor apărea instant.
  • 2) Postarea instant a comentariilor lăsate prin intermediul contului de facebook – în acest caz comentariile vor fi postate imediat. Puteţi să vă faceţi cont de Facebook aici.
Orice critică este acceptată pe site-ul evz.ro, cu condiţia păstrării unui limbaj civilizat, toate aceste măsuri fiind şi în sprijinul celor interesaţi să-şi expună punctele de vedere fără a mai fi hărţuiţi.
Sperăm că veţi înţelege adevărata valoare a demersului evz.ro şi vă veţi asuma responsabilitatea alături de noi.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul EVZ.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

CITEŞTE Şi