Implantul pus la punct de doi clujeni și premiat cu mai multe medalii de aur la saloane de inventică, ar putea ajuta mai ales persoanele care au pierdut dinții din zonele laterale ale arcadelor (premolari, molari).
Cu ce se deosebește invenția clujenilor de actualele implanturi dentare, explică cei doi specialiști care l-au pus la punct: medicul Avram Manea şi profesorul Dumitru Pop, de la Departamentul de Ingineria Sistemelor Mecanice al Universităţii Tehnice Cluj-Napoca. Lucrarea celor doi se numeşte „Implant dentar experimental care reproduce mobilitatea fiziologică a dinţilor” şi este rezultatul unei munci care durează din 2011 şi va continua.
- Evenimentul zilei: De la ce ați pornit când v-ați gândit la această invenție?
- Avram Manea, Dumitru Pop: Implantul dentar folosit la ora actuală e o soluție foarte bună în rezolvarea edentației (lipsei dinților), dar nu este perfectă. Probabil, cel mai mare neajuns este faptul că forțele aplicate asupra implantului sunt transmise direct asupra osului inconjurător, spre deosebire de dinții naturali care prezintă un sistem de ligamente care amortizează aceste forțe. De asemenea, dinții sănătoși prezintă o mobilitate de ordinul micronilor, iar un implant actual corect osteointegrat este anchilozat în os. Primul aspect duce la traumatizarea în timp a osului periimplantar cu consecințe asupra duratei de viață a implantului, iar al doilea pune dificultăți stomatologilor care apelează la protezarea supraimplantară și care nu pot folosi un implant și un dinte natural într-o proteză fixă (punte) comună.
Ne puteți urmări și pe Google News
- Ce persoane pot beneficia de pe urma acestui tip de implant?
- Implantul nu se adresează unui grup anume, el fiind conceput pentru orice situație în care un implant dentar este recomandat. Totuși, el ar fi mai util în zonele laterale ale arcadelor dentare (în locul premolarilor, molarilor) datorită forțelor masticatorii mai mari dezvoltate la acest nivel.
- Când estimați că va putea fi disponibil acest implant pe scară largă?
- După testarea lui cu aparatură care simulează solicitările la care acesta este supus în condițiile reale de utilizare, precum și după ce va trece de etapele de testare in vivo (pacienți care sunt dispuși să participe la un studiu în acest sens) și va primi toate aprobările necesare. Testările vor definitiva și materialele propuse pentru producția în serie. Până acum, au fost testate câteva exemplare ale acestui implant, din cauza costurilor ridicate de producție și de testare (de ordinul miilor de euro). Deși au fost testate doar un număr limitat de exemplare, am putut elabora, pornind de la rezultatele testului, proiectul unui nou prototip, care este cel în curs de brevetare. Testele trebuie să probeze fiabilitatea implantului (proba b i l i tatea ca o piesă, dispozitiv etc. să funcționeze fără defecțiuni pe parcursul unui interval de timp prestabilit. De pildă, o fiabilitate de 95% pentru perioada de 10 ani arată că implantul va funcționa fără a se defecta timp de 10 ani, cu o probabilitate de 95%. Nu se poate realiza o fiabilitate de 100%). Pentru asigurarea unui nivel de încredere suficient, trebuie testate câteva sute de exemplare. Răspunsul la întrebare depinde de existența banilor necesari acestor testări.
- Există firme interesate de producția acestui implant?
- Propunerea de brevet a fost distinsă cu mai multe medalii de aur la Saloane de inventică (ProInvent Cluj, Eurinvent Iași, Salonul Internaţional de Inventică „Inventica” de la Iaşi). Avem în vedere mai multe direcții de dezvoltare și momentan evaluăm o variantă optimă.
Recomandările noastre
