De Ziua Armatei. Președintele Iohannis a vorbit despre provocările Rusiei

^ La Palatul Cercului Militar Național a fost prezentată noua uniformă de luptă a ostașilor români FOTO: MARIUS VLAD
Autor: | | 0 Comentarii | 261 Vizualizari

Și Ion Iliescu a spus că „nu putem ignora climatul internațional actual”, pledând pentru înzestrarea oștirii

România dispune, în prezent, de o Armată care funcționează eficient și care se înscrie în rândul armatelor de înaltă calitate profesională și morală, a spus, ieri, președintele Klaus Iohannis, la ceremoniile organizate la Ansamblul Monumental „Glorie Ostașului Român” din Carei. El și-a exprimat recunoștința pentru cei pentru care „apărarea neamului s-a transformat în crez”.

Iohannis a arătat că, în prezent, România se află la confluența unor zone care generează provocări la adresa securității euroatlantice și care impun redefinirea puterii militare, precum și adaptarea modalităților de răspuns. „Pe de o parte, în est, Federația Rusă pune la îndoială principiile și mecanismele care asigură stabilitatea la nivel european. Pe de altă parte, asistăm la accentuarea instabilității din regiunea Orientului Mijlociu, inclusiv prin apariția unor noi forme de radicalism și extremism terorist ori migrație greu de controlat. La toate aceste provocări trebuie să răspundem cu promptitudine, dar, în același timp, în baza unei strategii și a unei viziuni. România a dovedit că are obiective strategice și că știe să le atingă”, a spus președintele Iohannis.

Iliescu vrea dezbatere

Fostul președinte Ion Iliescu a pledat, ieri, pentru o dezbatere despre misiunile Armatei Române. „Avem nevoie de o dezbatere publică deschisă și serioasă atât despre misiunile Armatei, în amintitul context, despre nevoile ei, dar și despre modul în care se poate păstra legătura dintre o armată de profesioniști și societate. O armată, oricât de pregătită și de echipată ar fi, nu își poate îndeplini misiunile fără sprijinul cetățenilor. Militarii nu sunt simpli angajați ai statului, care prestează un serviciu public. O astfel de viziune este greșită și, din păcate, începe să se manifeste și la noi”, a scris pe blog președintele de onoare al PSD.

Itinerariul Drapelului Național

Premierul Dacian Cioloș a participat, ieri, la ceremonia militară organizată la Mormântul Ostașului Necunoscut, din Parcul Carol. Ocazie cu care militarii Batalionului 33 Vânători de Munte „Posada” au primit Drapelul Național, ce va fi purtat pe itinerariul București - Ploiești - Buzău - Mărășești - Bacău - Târgu Neamț - Toplița - Miercurea Ciuc - Sfântu Gheorghe - Brașov. Itinerariul Drapelului Național va lua sfârșit pe 2 noiembrie, ora 11.00, când va fi înmânat militarilor din subunitatea de cercetare a Brigăzii 2 Vânători de Munte „Sarmizegetusa”, care îl vor duce în Piața Sfatului din Brașov, la ceremonia ce marchează „Centenarul Vânătorilor de Munte”.

Povestea Eroului Necunoscut

Osemintele Eroului Necunoscut au fost reînhumate în Parcul Carol din București pe 26 octombrie 1991.

În timpul regimului comunist, în noaptea de 22 spre 23 decembrie 1958, monumentul funerar al Eroului Necunoscut a fost demontat și strămutat, în mare taină, la Mausoleul din Mărășești.

Ideea alegerii unui „Erou Necunoscut’’ ca simbol unic de omagiere a jertfei și eroismului național a apărut pentru prima dată în 1921. La 8 mai 1923 s-a anunțat că autoritățile stabiliseră ca marile parade militare și serbări să se desfășoare în Parcul Carol din București, acesta fiind ales ca loc de odihnă veșnică pentru Eroul Necunoscut.

Alegerea Eroului Necunoscut

Tot în 1923, rămășițele unor ostași anonimi au fost deshumate și așezate în zece sicrie, căptușite cu tablă de zinc, care au fost duse la Mărășești.

Pentru alegerea sicriului cu osemintele Eroului Necunoscut a fost desemnat elevul Amilcar C. Săndulescu de la Liceul Militar „Dimitrie A. Sturdza” din Craiova, premiant și orfan de război. În ziua de 14 mai 1923 a avut loc o ceremonie, deschisă printr-un Te-Deum. În cadrul acesteia, elevul Amilcar Săndulescu s-a oprit în fața celui de-al patrulea sicriu, a îngenuncheat și a rostit memorabilele cuvinte „Acesta este tatăl meu”. După desemnarea Eroului Necunoscut, celelalte nouă sicrie au fost îngropate, cu onoruri militare, în Cimitirul Eroilor din Mărășești.

Pe 17 mai 1923, cortegiul cu sicriul a ajuns în Parcul Carol, unde, după un discurs ținut de regele Ferdinand, a avut loc ceremonia înhumării. Mormântul era o criptă acoperită cu o lespede de piatră decorată cu sculpturi florale. Pe lespede a fost încrustat următorul epitaf: „Aici doarme fericit întru Domnul Ostașul Necunoscut, săvârșit din viață în jertfă pentru unitatea neamului românesc. Pe oasele lui odihnește pământul României întregite. 1916-1919.” În anul 1927 a fost realizat un ansamblu funerar, după planurile sculptorului Emil Willy Becker, și a fost aprinsă o candelă a cărei flacără ardea zi și noapte.




Alte articole din categoria: Politica

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
ziare.com
unica.ro
fanatik.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi