Klaus Iohannis va fi acuzat politic de uzurpare şi abuz de drept, la iniţiativa lui Dragnea şi Tăriceanu

Plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului va adopta, miercuri, la iniţiativa liderilor PSD şi ALDE, Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu, o Declaraţie a Parlamentului, cu caracter exclusiv politic, în care preşedintele Klaus Iohannis va fi acuzat de abuz de drept şi de acţiuni de uzurpare ilegală a prerogativelor Parlamentului în cadrul evenimentelor generate de OUG 13 privind modificarea legislaţiei penale.

Declaraţia Parlamentului nu are caracter juridic. Potrivit legislaţiei în vigoare, demersul Parlamentului are "caracter exclusiv politic". Actul trebuie votat de majoritatea parlamentarilor.

Demersul a fost propus de preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, şi este susţinut în integralitate de preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea. Iniţiativa a pornit după ce Curtea Constituţională (CCR) a decis că nu a existat un conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi Parlament prin adoptarea OUG 13, aşa cum reclamase Klaus Iohannis, şi nici între Guvern şi CSM, aşa cum a reclamat CSM.

"Ceea ce a făcut oportună şi necesară decizia Curţii este absenţa manifestă a bunei credinţe în interpretarea legii fundamentale de către reprezentanţi instituţionali ai autorităţii judecătoreşti, ca şi abuzul de drept al Preşedintelui României, care recurge la sesizarea fără temei a Curţii doar în scopul blocării unui proces politic democratic", scrie în Declaraţia Parlamentului.

Cătălin Cîrstoiu, la HAI România: „Să nu vă așteptați de la mine să mă retrag”. Video

Ce se întâmplă, doctore? Hai live cu Turcescu la 12:00

"Parlamentul României consideră că recenta decizie a Curţii trebuie să pună capăt o dată pentru totdeauna acţiunilor concertate de subminare a rolului şi prestigiului Parlamentului ca instituţie centrală a democraţiei şi organ reprezentativ suprem al naţiunii noastre", se mai arată în document.

"Parlamentul României califică drept neconstituţionale şi inacceptabile judecăţile pe care fie Preşedintele României, fie Consiliul Superior al Magistraturii, fie reprezentanţi ai Ministerului Public le formulează la adresa unor decizii şi activităţi ale Guvernului. Asemenea acţiuni uzurpă ilegal şi abuziv dreptul exclusiv al Parlamentului de a trage Guvernul la răspundere, în diferitele forme prevăzute de lege şi de regulamentele camerelor, pentru activitatea sa", spune proiectul de Declaraţie.

În document, Parlamentul afirmă că refuză "să-şi supună mandatul oricăror solicitări imperative, de oriunde ar veni" şi că este "singurul reprezentant constituţional al întregii societăţi". Potrivit acestuia, "opinia structurată şi legală a societăţii româneşti este exprimată în mod legitim şi cu exclusivitate de Parlament", iar orice alte puncte de vedere, inclusiv ale Preşedintelui României, sunt "opinii particulare şi parţiale".

"Prin această Declaraţie, Parlamentul îşi reafirmă supremaţia politică faţă de toate celelalte instituţii publice şi se arată decis să-şi exercite cele trei funcţii fundamentale ce îi revin prin Constituţie: funcţia reprezentativă, funcţia legislativă, precum şi funcţia de alegere şi control a executivului. Parlamentul, ca expresie a suveranităţii naţionale, reprezintă societatea românească în ansamblul ei și cu toate componentele ei. Îi reprezintă deopotrivă pe cei care au votat, indiferent de opțiunea politică, dar şi pe cei care nu s-au prezentat la urne. Funcţia esenţială a Parlamentului este aceea de a da, prin dezbaterile sale, o formă reprezentativă preocupărilor celor mai grave şi profunde ale societăţii. Cunoaşterea publică este indispensabilă într-o democraţie, iar sarcina oricărui Parlament este acea de a spori calitatea şi sfera gândirii ce animă deliberarea colectivă", se afirmă în Declaraţie.

Potrivit documentului, preşedintele României nu este "mai legitim şi mai reprezentativ" decât Parlamentul.

"Modul direct de alegere a Preşedintelui României a indus impresia greşită că cel ales este primul reprezentant al naţiunii, că ar fi un preşedinte absolut al românilor, mai legitim si mai reprezentativ decât Parlamentul. Preşedintele, odată ales, devine prin efectul Constituţiei exterior societăţii, ocupând o poziţie de mediator între aceasta şi autorităţile publice. (...) Parlamentul este organul care asigură legătura constituţională între Preşedinte şi societate (...) Parlamentul oglindeşte deci voinţa societăţii, în timp ce Preşedintele exprimă arhitectura instituţională a statului şi o explică atunci când este necesar.