Începând cu data de 1 septembrie a.c., vizitatorii din Palatul Brukenthal pot vizita, pentru prima dată după mai bine de o jumătate de secol, Salonul Oriental din aripa de nord (spațiu închis în anii ’50 și transformat în depozit). O altă premieră: tot aici va fi expus și ceasul de buzunar al Baronului Samuel von Brukenthal.

În anul 2017, Muzeul Brukenthal împlinește 200 de ani de activitate publică. Din data de 1 august, în cadrul proiectului „BEFORE 200”, Muzeul Național Brukenthal organizează o serie de activități în avanpremiera bicentenarului. Între aceste manifestări se află seria de expoziții fotodocumentare despre muzeele și colecțiile din România și deschiderea în curtea interioară a Palatului a expoziției de postere „O poveste mai veche de 200 de ani” sau „Despre începuturile Muzeului Brukenthal”. Tot în cadrul proiectului „BEFORE 200” s-a lansat acum simbolul, logo-ul și sloganul anului bicentenar 2017. Simbolul 2017 este ceasul de buzunar al Baronului Samuel von Brukenthal deoarece, asemenea muzeului, poartă semnificația continuității și funcționalității.

Povestea ceasului baronului, istoria Salonului Oriental și cum de a ajuns acest baron stpătân în Transilvania.

Spre deosebire de salonul oriental din aripa de sud, încăperea prezintă un șemineu din teracotă, în stil rococo, element de artă decorativă singular între elementele decorative originale păstrate în Palatul Brukenthal.

Tot aici va fi expus și ceasul de buzunar al Baronului Samuel von Brukenthal.  În anul 2012, piesa a fost restaurată de expert restaurare metal, dr. Dorin Barbu (cu contribuția ceasornicarului sibian Hermann Filker) și a participat la o expoziție a Muzeului Național Brukenthal la Musée d’Art de la Ville de Luxembourg. Începând cu data de 1 septembrie ceasul se află pentru prima oară în expunere permanentă în România.

Ceasul de buzunar al baronului Samuel von Brukenthal a fost realizat în atelierul ceasornicarului Jaques Ruegger din orașul elvețian Geneva, în perioada 1780 – 1800. Piesa măsoară 6,3 cm în diametru și cântărește 147 grame. În interior există două mecanisme independente, unul al ceasului și celălalt al dispozitivului muzical. Ambele mecanisme sunt funcționale în prezent.

Camerele orientale

Camerele orientale din Palatul Brukenthal au pereţii acoperiţi de tapet pe hârtie chinezească, decorat cu păsări exotice, copaci şi arbuşti înfloriţi. Salonul oriental din stânga a fost închis pentru public în jurul anului 1960 când funcţionalitatea sa a fost transformată în depozit pentru tezaurul muzeului. În consecinţă, starea de conservare a suferit o deteriorare atât de avansată încât, şi după mutarea tezaurului în depozite speciale, încăperea nu a mai putut fi deschisă pentru vizitare nici până în prezent. Ca şi restul saloanelor, şi camerele orientale sunt decorate deasupra uşilor cu medalioane aurite (sculptate în relief din lemn de tei). Pe când celelalte saloane au sobe de faianţă, camera orientală din stânga are un şemineu; pereţii din apropierea sobelor şi şemineului sunt acoperiţi de pictură murală decorativă, se arată pe site-ul muzeului.

Situate în aripa de est a palatului, Salonul de Muzică, Saloanele de Primire și Salonul Oriental păstrează elementele decorative originale: tapetul din pânză imprimată (chintz) și cel de hârtie chinezească pictată manual, stucaturile, lemnăria ușilor și ferestrelor, sobele de faianţă aduse de la Viena şi candelabrele de cristal. Se remarcă medalioanele aurite, sculptate în lemn de tei, plasate deasupra uşilor, numite supraporte. În vitrinele din salonul oriental sunt expuse în principal piese din colecția de artă decorativă extrem orientală „Dr. Eugen Worrell”. Această parte a expoziției se încheie cu Sala Hercules, încăpere decorată cu pictură murală realizată probabil de Franz Neuhauser II (1763-1836). Sunt reprezentate cele doisprezece munci ale lui Hercules după gravurile lui Abraham van Diepenbeeck.

Povestea baronului

 Baronul Samuel von Brukenthal (1721-1803) a fost singurul exponent al comunităţii săseşti transilvănene căruia i s-au atribuit importante funcţii publice în cadrul statului austriac condus de împărăteasa Maria Theresa(1717 – 1780), cea dintâi funcţie ocupată fiind aceea de cancelar aulic al Transilvaniei. Perioada petrecută la Viena în această calitate coincide cu perioada constituirii colecţiei sale de pictură, menţionată în 1773 în Almanach de Vienne drept una dintre cele mai valoroase colecţii particulare ce putea fi admirată în mediul cultural vienez al vremii. Colecţiile iniţiale ale baronului von Brukenthal (constând din pinacotecă, cabinet de stampe, bibliotecă şi o colecţie numismatică) au luat naştere cu precădere în intervalul de timp dintre anii 1759 şi 1774. Se cunosc puţine informaţii privind modul lor de constituire, primele înregistrări referitoare la achiziţii de tablouri în documentele familiei Brukenthal apărând în 1770, dată la care nucleul pinacotecii trebuie să fi fost deja format. Numit Guvernator al Marelui Principat al Transilvaniei, funcţie pe care a ocupat-o între anii1777 şi 1787, Samuel von Brukenthal construieşte la Sibiu un palat în stilul Barocului Târziu, după modelul palatelor vieneze.