PUBLICAȚIILE NOASTRE:

ISIS

Sultanul aliat cu Germania care a proclamat „Jihadul” în timpul Primului Război Mondial. Soldații, îmbărbătați de actori îmbrăcați în giulgiuri! | JIHADUL dintre Musulmani (4)

Autor: | | 3 Comentarii | 3975 Vizualizari
Saddam Hussein, un dictator sunnit peste un popor șiit: compoziție explozivă
Conflictul dintre șiiți și sunniți a izbucnit în forma sa violentă de astăzi numai în urmă cu câteva zeci de ani. Această istorie zbuciumată cunoaște și tentative de apropiere între tabere. Mai ales cu ocazia declinului Imperiului Otoman.

 CITEȘTE ȘI: Cum au ajuns șiiții și sunniții să se URASCĂ de MOARTE. Cât este de DEMOCRAT Allah? | JIHADUL dintre Musulmani (2)

Genialul Hocus-Pocus: Cum a apărut un MESSIA în Islam | JIHADUL dintre Musulmani (3)

 

De ce se MĂCELĂRESC între ei COPIII lui ALLAH? MII de decapitări între adepţii ISLAMULUI şi un RĂZBOI tot mai BARBAR | JIHADUL dintre Musulmani (1) Cum a apărut ISIS din cenușa lui Saddam. Atentatul de la Moscheea de Aur | JIHADUL dintre Musulmani (5)

Sabrina Mervin explică:

„Atunci când se simt amenințați de Occident, musulmanii se unesc. Atunci discursul lor este: ‘Dacă suntem slabi, aceasta este din cauză că suntem divizați’.”

CÂND MUSULMANII SE RUGAU ÎMPREUNĂ

La sfârșitul secolului al XIX-lea, sultanul Abdulhamid al II-lea le cere credincioșilor să se strângă în jurul Sublimei Porți. În semn de deschidere, el autorizează chiar ca mica comunitate iraniană din Istanbul să sărbătorească Ashura.

În 1914, succesorul și fratele său mai mic, Mehmet al V-lea, se aliază cu Germania și proclamă jihadul, războiul sfânt, împotriva puterilor impure ale Antantei. Primii care răspund la chemarea sa sunt ayatollahii din Nadjaf.

În 1931, la Ierusalim are loc o conferință panislamică. Participanții merg să se roage la Moscheea Al-Aqsa, sub conducerea unui cleric șiit. Un eveniment de neconceput astăzi.

După șirurile de independențe proclamate, se amestecă diplomația. Raisul Egiptului, Gamal Abdel Nasser, vrea să facă pe placul șahului și, în 1959, foarte sunniții ulemas de la Universitatea Al-Azhar recunosc Dreptul Djafarit, după care se conduc șiiții, ca a cincea școală juridică a Islamului.

Însă discordia reapare curând, cu o violență și mai mare.

REVOLUȚIA DIN IRAN

Două evenimente, aproape concomitente, sunt la originea acestei mari schisme din Orient, așa-zis milenară. Lumea descoperă existența șiiților în urma unei revoluții. Pe 16 ianuarie 1979, după luni de haos, în Iran se prăbușește regimul pro-american al Șahului.

Revenit din exil, ayatollahul Khomeyni instaurează o republică islamică fondată pe „velayat-e faqih” (guvernul înțelepților). Un principiu complet rupt de chietismul propovăduit vreme de secole de cele mai înalte autorități șiite.

Ridicat curând la rangul de imam, Khomeyni nu își limitează mesajul la turma sa de credincioși și ambiționează să peia conducerea întregii Umma, comunitatea tuturor musulmanilor.

Vali Nasr, de la Consiliul Afacerilor Străine al Statelor Unite, scrie:

„El considera Republica Islamică Iran ca pe un soclu pentru o mișcare islamică mondială, cam cum văzuseră Lenin și Troțki Rusia ca pe o trambulină a revoluției comuniste mondiale.”

Fervoarea sa revoluționară, imprecațiile împotriva Americii, calificate drept „Marele Satan”, și a aliaților săi din regiune, israelieni sau arabi, îi atrag la început simpatia numeroșilor sunniți islamiști.

O teribilă provocare pentru Arabia Saudită, care se vrea gardianul locurilor sfinte și al purității Islamului. În același an, în noiembrie, se clatină și ea. Circa două sute de fundamentaliști sunniți ocupă Marea Moschee de la Mecca, luând ostatici mii de pelerini.

Șeful fundamentaliștilor, Juhayman, un predicator beduin, acuză autoritățile de corupție și anunță venirea lui Mahdi (în persoana cumnatului său).

Evenimentul se încheie cu sute de morți. Iată Casa Sauzilor, care își trage legitimatea din wahhabism, o ideologie rigoristă în linia lui Ibn Hanbal, contestată la ea acasă. În fața dublei amenințări, interioare și exterioare, Regatul Saudit se lansează într-un prozelitism acerb, în tentativa de a-și impune cu sprijinul petro-dolarilor, viziunea sa îngustă asupra Islamului.

OFENSIVA IRAKIANĂ

Cam peste tot în lumea arabă se înregistrează o trezire a populației șiite. Ea zgâlțâie structurile arhaice și își cere drepturile. Procesul este lansat în 1974, în Liban, de către Mussa Sadr și a sa „mișcare a dezmoșteniților”. Miliția acesteia, Amal, devine o piesă de bază pe eșichierul libanez..

Dictatorul Saddam Hussein este primul care își dă seama de mărimea primejdiei. El ține cu mână de fier o țară condusă de la crearea sa de către o elită arabă și sunnită, deși populația este majoritar șiită.

În 1980, Saddam, care era liderul Partidului Baas, de guvernământ, îl execută pe marele ayatollah Mohamed Bakr Al-Sadr, ca și mai mulți membri ai familiei acestuia, și deportează câteva zeci de mii dintre concetățenii săi sub pretextul că ar avea origini persane.

În fine, sperând să profite de aparenta slăbiciune a regimului mollahilor, atacă Iranul.

În acest război, care va dura opt ani și va face un milion de morți, Saddam primește sprijinul mai multor țări arabe, începând cu mornarhiile petroliere, dar și pe cel al Statelor Unite și Franței. Singuta excepție: Siria.

Din ostilitate față de Saddam, marele său rival baasist, și din motive geostrategice, președintele sirian Hafez Al-Assad, alege să sprijine Iranul. O alianță niciodată dezmințită, nici măcar în timpul groaznicei represiuni contra Fraților Musulmani, în Hama, în 1982. Din acel moment, revoluția mollahilor încetează să mai fie un model pentru islamiștii sunniți.

Din necesități de propagandă, Saddam Hussein resuscitează toate prejudecățile anti-iraniene, reînvie amintirea bătăliei de la Al-Qadisiya, câștigată împotriva perșilor în 636, și își numește dușmanul drept „safavid”, „mag cu turban”, „barbar”. Terminologia este preluată astăzi pe internet de către extremiștii sunniți.

Republica Islamică recuge, la rândul său, la supranatural: trimite pe front actori înveșmântați în giulgiuri, pentru a face ca trupele sale să creadă că al XII-lea imam a venit să-i binecuvânteze.

Totuși, nu este încă vorba de un conflict confesional. Pentru șiiții irakieni ca și pentru sunniții iranieni, patria trece înaintea credinței. Fiecare luptă în armata țării sale.


Tag-uri: musulmani, islam, sunniti, siiti, razboi, isis, saddam hussein, khomeyni
În lipsa unui acord scris din partea Evenimentul Zilei, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Sultanul aliat cu Germania care a proclamat „Jihadul” în timpul Primului Război Mondial. Soldații, îmbărbătați de actori îmbrăcați în giulgiuri! | JIHADUL dintre Musulmani (4) .




SPUNE-TI PAREREAAcum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Cele mai distribuite articole similare

Libertatea

RTV

WOWbiz

B1

Ziare.com

Unica

Capital

Fanatik

Alte articole EVZ pe aceeasi tema

spune-ti parerea Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>





Pentru a instaura un cadru civilizat de discuţii, de eliminare a "postacilor" de partid sau a celor plătiţi ca să blocheze un articol civilizat, am adoptat următoarele soluţii, în privinţa comentariilor:
  • 1) Moderarea comentariilor lăsate în formularul de la finalul articolelor o dată la o oră – în acest caz, comentariile nu vor apărea instant.
  • 2) Postarea instant a comentariilor lăsate prin intermediul contului de facebook – în acest caz comentariile vor fi postate imediat. Puteţi să vă faceţi cont de Facebook aici.
Orice critică este acceptată pe site-ul evz.ro, cu condiţia păstrării unui limbaj civilizat, toate aceste măsuri fiind şi în sprijinul celor interesaţi să-şi expună punctele de vedere fără a mai fi hărţuiţi.
Sperăm că veţi înţelege adevărata valoare a demersului evz.ro şi vă veţi asuma responsabilitatea alături de noi.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul EVZ.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

CITEŞTE Şi