Tribunalul Timiș a motivat de ce a emis mandatul de arestare pentru 30 de zile pe numele preşedintele Consiliului Judeţean Arad, liberalul Nicolae Ioţcu, care a fost prins în flagrant când primea 10.000 de euro mită de la un om de afaceri pentru un contract de lucrări la Spitalul Judeţean de Urgenţă Arad. Decizia Tribunalului Arad nu este definitivă.

Judecătorul de drepturi și libertăți consideră că, aşa cum a statuat Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Brogan şi Murray contra Marea Britanie, luarea unei măsurii arestării preventive faţă de o persoană nu presupune ca autorităţile să dispună de probe suficiente pentru a formula acuzaţii sau a dispune condamnarea încă din momentul arestării. Ca atare, spre deosebire de condamnare, când instanţa de judecată trebuie să dovedească fără echivoc vinovăţia inculpatului, la luarea măsurii arestului preventiv sunt suficiente anumite probe care să conducă către o concluzie plauzibilă că persoana în cauză este posibil să fi săvârşit o infracțiune.

“Rolul detenţiei preventive este tocmai acela de a permite clarificarea sau, dimpotrivă, înlăturarea suspiciunilor care planează asupra unei persoane, persoană care, până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, în baza prezumţiei de nevinovăţie, este considerată nevinovată. Or, având în vedere probele administrate în cursul urmăririi penale instanţa consideră că în prezenta cauză există suficiente probe cu privire la o posibilă comitere de către inculpatul Ioțcu Petru Nicolae a unei fapte de corupție, probe care să convingă un observator independent că inculpatul este posibil să fi comis această faptă”, judecător, Tribunalul Arad.

 

Apărarea: dreptul la tăcere, la DNA, a negat acuzațiile la Tribunal

Potrivit motivării, Ioțcu în fața procurorului, nu a dat nicio declarație, invocând dreptul la tăcere. În fața judecătorului de drepturi și libertăți, el nu a recunoscut săvârșirea faptei. Ioțcu a arătat că nu-și poate explica declarațiile denunțătorului, în contextul în care niciodată nu i-a cerut acestuia să facă ceva ilegal. În legătură cu sumele de bani despre care se afirmă că le-ar fi primit, inculpatul a arătat că în seara zilei de 22 iulie 2015 nu a primit niciun ban de la denunțătorul Drăgan Cristian Ioan, iar la data de 24.07.2015, în timp ce cobora din autoturismul denunțătorului, acesta i-a cerut să ia un pachet despre care a afirmat că-i aparține, fără ca el să cunoască conținutul acestui pachet, ulterior constatând că în plic se afla o sumă de bani. Potrivit instanței: declaraţiile lui Ioțcu sunt însă contrazise de celelalte probe administrate în cauză. Judecătorul de drepturi și libertăți a avut în vedere declarațiile denunțătorului Drăgan Cristian Ioan.

 

Povestea denunțului

La data de 5 iunie 2015, Drăgan a depus un denunț prin care a arătat că în urmă cu aproximativ o lună de zile a purtat o discuție cu inculpatul, care s-a arătat neumuțumit de faptul că, în contextul derulării unui contract având ca obiect furnizarea de echipamente medicale pentru Spitalul Județean de Urgență Arad, reprezentanții SC Medicare Technics SA nu i-au dat nicio sumă de bani, deși înțelegerea a fost ca inculpatul să primească un procent de 5 % din valoarea contractului încheiat în 2014. Această discuție a avut loc în contextual în care la data de 8 iunie 2015 a fost termenul limită de depunere a ofertelor pentru un alt contract de furnizare a echipamentelor medicale pentru Spitalul Județean de Urgență Arad. După această discuție, denunțătorul a fost contactat de Pătrașcu Alin Mircea – reprezentantul SC Medicare Technics SA, cu care s-a întâlnit atât la București, cât și la Arad, iar în cursul acestei întâlniri această persoană i-a confirmat înțelegerea existent cu inculpatul Ioțcu și i-a transmis că va plăti sumele convenite în două tranșe. Ulterior, la data de 15.07.2015 Pătrașcu Alin Mircea s-a întâlnit cu denunțătorul la locuința acestuia, ocazie cu care i-a și lăsat denunțătorului suma de 20.000 euro pentru a fi predate inculpatului.

 

Banii, băgați în sticla de whiskey

Denunțătorul a continuat arătând că la data de 16 iulie 2015 a predate banii primiți de la Pătrașcu Alin organelor de urmărire penală, ocazie cu care bancnotele au fost individualizate fiecare în parte, la data de 21 iulie 2015 banii fiindu-i restituiți pentru a fi predate mai departe inculpatului. În seara zilei de 22 iulie 2015 inculpatul s-a deplasat la locuința denunțătorului, unde a primit suma de 35.000 lei din banii primiți de denunțător de la Pătrașcu Alin. Drăgan Cristian a mai arătat că banii au fost predați după ce în prealabil i-a pus într-o cutie în care se afla și o sticlă de whisky.

În sfârșit, denunțătorul a mai precizat că la data de 24 iulie 2015, în timp ce se deplasa cu autoturismul personal de la Lipova la Arad, în mașină aflându-se și inculpatul, i-a comunicat lui Ioțcu Petru Nicolae că restul banilor primiți de la Pătrașcu Alin, respective suma de 10.000 euro, se află în torpedoul mașinii, situație în care inculpatul i-a cerut să meargă până la locuința sa pentru a lăsa banii. După ce a oprit autoturismul, inculpatul a luat banii și i-a introdus într-o coală de hârtie, iar după ce a coborât din mașină a fost oprit de organele de cercetare penală.

Potrivit instanței, susținerile denunțătorului sunt confirmate și de celelalte dovezi existente la dosar.

 

Cum a fost organizat flagrantul

Conform procesului verbal întocmit de organele de urmărire penală la data de 16 iulie 2015, denunțătorul a predat organelor de urmărire penală, la data de 16 iulie 2015 suma de 10.000 euro și 45.000 lei primiți de la Pătrașcu Alin pentru a fi predați lui Ioțcu Petru Nicolae. Conform procesului verbal banii au fost inseriați și fotografiați după care au fost restituiți denunțătorului pentru organizarea flagrantului. La dosarul de urmărire penală se regăsesc și procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice și a discuțiilor purtate în mediul ambiental între denunțătorul Drăgan Cristian Ioan și numitul Pătrașcu Alin, procese verbale care confirmă existența întâlnirilor dintre denunțător și reprezentantul SC Medicare Technics SA, precum și destinația banilor primiți de denunțător.

“Totodată, judecătorul de drepturi și libertăți are în vedere și procesul verbal de redare a discuțiilor purtate în mediul ambiental, discuții purtate la data de 22 iulie 2015 la locuința denunțătorului. În cursul acestor discuții, denunțătorul îi comunică inculpatului împrejurarea că a primit de la Pătrașcu Alin o primă tranșă de bani, ocazie cu care inculpatul îi răspunde că a înțeles. De asemenea, deși inculpatul a negat acest lucru, se poate observa că în prezența inculpatului denunțătorul a luat dintr-o piesă de mobilier din dulap o sumă de bani pe care a pus-o pe masă, inculpatul cerându-i denunțătorului să nu lase banii pe masă. În acest context, denunțătorul a adus dintr-o camera alăturată o plasă, din care a scos o sticlă de whisky pe care i-a arătat-o inculpatului, după care a reintrodus-o în cutie, a luat teancul de bani și i-a introdus în aceeași cutie cu sticla. Este de menționat că toate aceste operațiuni au avut loc în prezența inculpatului, care în permanență a afirmat că a înțeles despre ce este vorba”, judecător Tribunalul Arad.

 

Discuțiile ambientale, interceptate

Apoi, la dosarul de urmărire penală se regăsește și procesul verbal de redare a discuțiilor purtate între Drăgan Cristian și Ioțcu Petru Nicolae la data de 24 iulie 2015, în autoturismul denunțătorului, pe drumul dintre Lipova și Arad. Cu această ocazie, denunțătorul i-a indicat președintelui CJ că în torpedoul mașinii se află suma de 10.000 într-un plic, aspect pe care Ioțcu a arătat că l-a înțeles și i-a cerut denunțătorului să se oprească la el acasă. De asemenea, după cum rezultă din procesul verbal de redare, denunțătorul a deschis torpedoul mașinii, a luat un plic pe care I l-a remis inculpatului. Inculpatul a luat plicul cu mâna stângă, l-a așezat peste o coală de hârtie pe care o avea în mână și a coborât din autoturism, după care a avut loc intervenția organelor de urmărire penală.

 

Banii, în plic

Conform procesului verbal de constatare a infracțiunii flagrante, în momentul intervenției organelor de urmărire penală Ioțcu Petru Nicolae a aruncat plicul pe care l-a primit de la denunțător pe capota mașinii, el arătând initial că nu știe nimic despre acel plic, după care a revenit și a arătat că l-a primit de la denunțător, dar că nu cunoaște conținutul acestuia. Procedând la verificarea conținutului plicului, organele de urmărire penală au constatat că acesta conține suma de 10.000 euro, după care s-a constatat că seriile de identificare a bancnotelor sunt identice cu seriile bancnotelor primite de denunțător de la Pătrașcu Alin.

“Pentru aceste considerente, judecătorul de drepturi și libertăți apreciază că în prezenta cauză subzistă suficiente probe care să conducă la suspiciunea rezonabilă că este posibil ca inculpatul Ioțcu Petru Nicolae să fie implicat în comiterea unei infracțiuni de corupție”, judecător, Tribunalul Arad.

 

Magistrații arată că legiuitorul a stabilit că măsura arestului preventiv poate fi dispusă atunci când pe baza evaluării gravității faptei, a modului și a circumstanțelor de comitere a acesteia, a anturajului și a mediului din care provine inculpatul, a antecedentelor penale și a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

• “Raportându-se la împrejurările cauzei, judecătorul de drepturi și libertăți apreciază că referitor la persoana inculpatului, lăsarea acestuia în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică. Judecătorul de drepturi și libertăți apreciază că deşi pericolul pentru ordinea publică nu se confundă cu pericolul social ca şi trăsătură esenţială a infracţiunii, totuşi acestea prezintă puncte de interferenţă, astfel că pericolul social concret pentru ordinea publică, după cum a arătat și legiuitorul, se apreciază atât în raport de datele referitoare la persoana inculpatului, cât şi în raport de datele referitoare la faptă, adică la natura şi gravitatea infracţiunii comise, la urmările acesteia produse în cadrul comunităţii.”

 

• “Judecătorul de drepturi și libertăți reţine că într-o societate democratică buna desfăşurare a activităţilor instituţiilor publice şi de interes public este incompatibilă cu acreditarea ideii că funcţionarii publici sunt coruptibili, că pot fi influenţaţi în modul de exercitare a atribuţiilor de serviciu de persoane care au trecere asupra lor doar prin simpla oferire a unor foloase care nu li se cuvin.”

 

• “Examinând materialul probator administrat în cauză până la acest moment, judecătorul de drepturi și libertăți constată că în urma derulării activităţii presupus infracţionale, Ioțcu Petru Nicolae, în calitatea sa de președinte al Consiliului Județean Arad, a pretins și primit de la numitul Pătrașcu Alin Mircea – reprezentant al SC Medicare Technics SA, prin intermediul denunțătorului Drăgan Cristian Ioan, sume de bani care nu i se cuveneau. În schimbul acestor foloase, inculpatul și-a exercitat influența pe care o avea asupra angajaților din cadrul Consiliului Județean Arad în vederea atribuirii către SC Medicare Technics SA a unui contract de achiziții publice având ca obiect furnizarea de aparatură medicală pentru Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad în valoare totală de aproximativ 1.600.000 euro.”

 

• “Acţionând în această modalitate, inculpatul Ioțcu Petru Nicolae a încălcat în mod grav deontologia funcției publice deținute, producând un prejudiciu de imagine instituţiei pe care o conduce şi aducând o atingere importantă nu numai activităţilor de serviciu ale Consiliului Județean Arad, ci şi intereselor legale ale persoanelor. “

 

• “Prin întregul său comportament Ioțcu Petru Nicolae a dovedit disponibilitate în negocierea prerogativelor sale şi ale subordonaţilor săi, arătând că înţelege ca, în schimbul primirii unor foloase materiale, să procedeze la îndeplinirea atribuţiilor specific funcției sale în mod ilegal şi discreţionar, sub acest aspect neavând nici un fel de importanţă împrejurarea că rolul său în fruntea Consiliului Județean Arad era cel de a coordona politica statului la nivelul județului și de a avea în vedere, la luarea deciziilor, interesul cetățenilor județului Arad.”

 

Ca atare, în opinia judecătorului de drepturi și libertăți, referitor la persoana inculpatului, lăsarea acestuia în libertate prezintă un pericol pentru ordinea publică.

Magistrații mai arată că este adevărat faptul că starea de libertate este starea normală a unei persoane, aspect reiterat şi de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Wemhoff împotriva Germaniei. Însă, în momentul analizei necesităţii luării unei măsuri preventive împotriva inculpatului, judecătorul arată că trebuie să ţină seama de eventualele consecinţe ale acestei măsuri, astfel încât să existe un echilibru just între interesul particular al inculpatului de a fi cercetat în stare de libertate şi interesul general al societăţii de a fi descoperite faptele antisociale şi sancţionate persoanele responsabile de comiterea acestora.

Sub acest aspect, judecătorul de drepturi și libertăți a reținut că, atunci când anumite infracţiuni, prin gravitatea lor sau prin efectul pe care îl au asupra opiniei publice, pot crea în cadrul societaţii o reacţie de nesiguranţă, de revoltă, este posibilă privarea de libertate a autorului, cel puţin pentru o perioadă de timp.

Or, mai arată instanța, în prezenta cauză, o astfel de reacție este posibilă, data fiind funcția deținută de inculpat și cuantumul foloaselor primite.

“Neluarea unei măsuri preventive împotriva inculpatului, în acest moment procesual, nu ar reprezenta altceva decât o legitimare a unor astfel de practici, de natură a crea impresia că astfel de atitudini sunt fireşti. Intervenţia organelor statului este necesară pentru a împiedica generalizarea unei astfel de conduite. Mai mult decât atât, neluarea unei măsuri preventive împotriva inculpatului nu va contribui la altceva decât la sporirea sentimentului opiniei publice în sensul că organele abilitate ale statului au abandonat orice fel de acţiune de reprimare a faptelor de corupţie, situaţie incompatibilă cu principiile unei societăţi democratice, în cadrul căreia astfel de comportamente nu pot fi tolerate”, judecător, Tribunalul Arad.

 

Magistrații arată că pentru aceste considerente, în condiţiile în care există suficiente indicii cu privire la săvârşirea de către Ioțcu Petru Nicolae a unei infracțiuni de corupție, iar raportat la gravitatea faptei, la modul și circumstanțele de comitere a acesteia, la anturajul și mediul din care provine, la antecedentele penale și alte împrejurări privitoare la persoana acestuia, “putându-se aprecia că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol pentru ordinea publică, în temeiul art.226 C.p.p. raportat la art.223 alin.2 C.p.p. judecătorul de drepturi și libertăți va admite propunerea formulată şi va dispune arestarea preventivă a inculpatului pe o perioadă de 30 zile.”