Klaus Iohannis: "Este vitală întărirea flancului estic al NATO". Preşedintele a criticat Rusia

Andreea Udrea, consultant politic
3 iunie 2016, 10:59

Prezent la Cotroceni, la conferinţa "Romania's Security Leadership in South East Europe", preşedintele Klaus Iohannis a criticat Rusia, din nou, despre care a spus că "pune la îndoială principiile şi mecanismele de asigurare a stabilităţii la nivel european, fie în formule de tip hard security, prin folosirea forţei armate cu încălcarea dreptului internaţional, fie prin formule ale războiului hibrid, inclusiv prin ameninţări directe sau propaganda media, cum am văzut recent".

Cele mai importante declaraţii ale lui Iohannis:

Evenimentul de astăzi are loc într-un moment cu puternice semnificații pentru securitatea Europei.
Peste numai câteva săptămâni, la Varșovia, vom discuta viitorul relațiilor de securitate transatlantice în cadrul unuia dintre cele mai importante Summituri NATO de după anul 1989. De asemenea, în cadrul Consiliului European, așteptăm cu interes prezentarea și discutarea viitoarei Strategii Globale Europene pentru Politică Externă și Securitate, care va înlocui Strategia de Securitate a Uniunii din 2003.
Felicit, de aceea, pe strategii de la Centrul pentru Analiză Politicilor Europene, deoarece ne oferă astăzi, într-un moment crucial pentru viitorul Europei, posibilitatea de a discuta rolul României în interiorul structurilor nord-atlantice, în arhitectură de securitate a Europei, în această regiune a bătrânului continent frământată de conflicte și marcată de instabilitate.
Problemele de securitate ale Europei s-au aflat în dinamică permanență, care impune gândire strategică.
Prin urmare, contribuția dumneavoastră, a experților în studii politice și relații internaționale, rămâne hotărâtoare pentru noi, decidenții politici, care dorim că atât NATO, cât și Uniunea Europeană să își îndeplinească în continuare rolul de comunități de securitate.
Istoria ne-a arătat că valorile democrației liberale și ale statului de drept trebuie mereu protejate, cultivate și promovate și că nu sunt de la sine înțelese, iar riscurile la adresa lor nu trebuie niciodată neglijate sau subestimate.
În acest context, nu pot să nu remarc recenta adoptare de către Comisia Europeană, pe 1 iunie, a Opiniei privind statul de drept în Polonia. Dincolo de semnele de întrebare asupra oportunității momentului ales de către Comisie, am deplină încredere în capacitatea democrației poloneze de a găsi cele mai bune soluții în conformitate cu cerințele statului de drept, având în vedere tradiția Poloniei de implicare activă în consolidarea, în perioadă post-comunistă, a unei reale democrații.
Sper că instituțiile europene vor sprijini constructiv aceste eforturi ale Poloniei, pentru că actualul context dificil, mai ales în Vecinătatea Estică, dar și în interiorul Uniunii Europene, reclamă concentrarea tuturor demersurilor în direcția asigurării stabilității și securității noastre, în sensul cel mai larg. Contam, în acest sens, în acest demers, pe contribuția Poloniei, partener strategic al României.
Într-adevăr, ne aflăm într-un moment în care este esențial să apărăm aceste valori, dar și să redescoperim căile și mijloacele prin care să asigurăm, într-un mod echilibrat, atât securitatea, cât și democrația, în contextul revenirii la nivel european a populismului, naționalismului și extremelor politice.
În primul rând, cred că trebuie să păstrăm și să întărim ceea ce s-a câștigat deja la nivel european din punctul de vedere al construcției instituționale a apărării colective-prin Alianță Nord Atlantică-și a spațiului de securitate, libertate și justiție-prin Uniunea Europeană. În același timp, aceste realizări trebuie ajustate și adaptate în față provocărilor politice, economice și de securitate curente.
România este situată în proximitatea zonelor care generează două dintre cele mai importante provocări de securitate la nivel european.
Este vorba, pe de o parte, de punerea la îndoială, de către Federația Rusă, a principiilor și mecanismelor de asigurare a stabilității la nivel european, fie în formule de tip hard security, prin folosirea forței armate cu încălcarea dreptului internațional, fie prin formule ale războiului hibrid, inclusiv prin amenințări directe sau propagandă media, cum am văzut recent. Pe de altă parte, este vorba de accentuarea instabilității din regiunea Orientului Mijlociu, inclusiv prin apariția unor noi forme de radicalism și extremism terorist, așa cum este cazul Daesh.
După cum am subliniat în nouă Strategie Națională de Apărare, aprobată de Parlamentul României anul trecut, la propunerea mea, "România are obligația de a păstra echilibrul strategic într-o zonă de interferența a unor complexe de securitate regionale, dar și de a contribui la consolidarea procesului de europenizare".
Atât în problematica regiunii Sud-Est Europene și Balcanice, cât și în cea a Regiunii Extinse a Mării Negre, România a acumulat o experiență majoră, pe care acum o pune la dispoziția aliaților și partenerilor săi, în bază simplei premise că niciun stat nu mai poate să-și asigure securitatea în mod individual.
Principala modalitate prin care am ales să ne pregătim la nivel național, în față noilor provocări de securitate europene și regionale, a fost aceea de a relansa, într-o manieră cuprinzătoare și robustă, analiză și planificarea strategică. În ultimul an și jumătate, România are o nouă Strategie Națională de Apărare, o nouă Carta Albă a Apărării și o nouă Lege pentru planificarea apărării, adaptată noului context internațional și planificării apărării colective la nivelul NATO. De câteva zile avem și o nouă Strategie Militară.
În plus, am reușit să atingem foarte rapid un larg consens politic la nivel național, astfel încât să alocam 2% din Produsul Intern Brut pentru apărare pentru cel puțin perioadă 2017-2027.
În încheiere, doresc să supun atenției dumneavoastră, spre dezbatere, un aspect sensibil, în contextul Summitului NATO de la Varșovia. Am spus-o deja cu mai multe ocazii: este necesară o întărire a Flancului Estic al Alianței cu o prezenta avansata robusta, credibila, de descurajare, in mod echilibrat, pe tot acest Flanc.
Nu trebuie sa existe nicio competitie pentru mai multa prezenta Aliata pentru unii dintre noi, uneori chiar in detrimentul altora. De fapt, nu suntem, in mod real, intr-o astfel de concurenta. Pentru toate statele Flancului Estic este vitala, din punctul de vedere al securitatii, aceasta intarire echilibrata. Altfel, riscam sa ne cream noi insine vulnerabilitati suplimentare.
Este adevarat, fara indoiala, ca trasaturile si caracterul riscurilor si amenintarilor variaza de la o zona la alta. Dar este la fel de adevarat, si doresc sa subliniez acest lucru, ca natura si sursa amenintarii sunt aceleasi pe intregul Flanc Estic, cel putin la acest moment.
De aceea, este important sa nu pierdem perspectiva strategica.
Trebuie sa avem o viziune de ansamblu la nivel colectiv, Aliat. Suntem, cred, cu totii de acord ca trebuie sa regandim apararea colectiva si sa recalibram apararea si descurajarea, prin respectarea principiului "28 pentru 28" si a celui privind abordarea de tip "360 de grade", in noul context de securitate.
Tocmai de aceea, este esential rolul pe care dumneavoastra, expertii, il puteti juca in a analiza, dezbate si promova concepte cu larga relevanta strategica. Acestea pot contribui la conturarea unei viziuni mai ample si pe termen lung asupra securitatii unei regiuni europene, considerata una cu "geometrie variabila", asa cum este Europa Centrala si de Est.
Cred ca trebuie sa ne gandim impreuna cum contribuim mai bine la ansamblul apararii colective in cadrul NATO si la consolidarea spatiului de securitate, libertate si justitie la nivelul Uniunii Europene.