PUBLICAȚIILE NOASTRE:

Politica

Iohannis şi-a prezentat programul: Am văzut că Ponta vrea să fie un preşedinte util. Util cui? Util baronilor? Util puşcăriabililor?

Autor: | | 2 Comentarii | 210 Vizualizari
Preşedintele PNL, Klaus Iohannis, candidatul ACL la alegerile prezidenţiale, şi-a prezentat azi la Palatul Parlamentului programul prezidenţial „România lucrului bine făcut”. Maestrul de ceremonii a fost jurnalistul Emil Hurezeanu.

Klaus Iohannis:

  • Am spus că îmi doresc mai mult dialog și mai multă dezbatere pe teme importante pentru români.

  • Am spus, de asemenea, că acesta va fi modul în care voi face politică în calitate de Președinte al României: aducând oamenii împreună, la masa dialogului, cu seriozitate.

  • Evenimentul de astăzi este, dacă vreți, o prefigurare a acestui mod de exercitare a funcției de președinte. Și sper să fie doar începutul unei dezbateri mai ample, pe probleme reale care îi preocupă azi pe cetățenii României.

  • Mi-aș dori ca în această campanie să începem să dărâmăm mituri, să deconstruim prejudecăți care ne-au ținut pe loc și să vedem dincolo de ele.

  • Nu noi ca persoane, ci noi, românii, ca popor, ca societate, ca națiune de cetățeni.

  • Nu întâmplător mi-am intitulat viziunea și proiectul prezidențial România lucrului bine făcut.

  • România lucrului bine făcut începe exact cu abandonarea a două asemenea mituri, a două idei păguboase și deloc adevărate: aceea că în „România nu se poate, că la noi e altfel.” și aceea că „merge și așa”, „ne-om descurca noi cumva.”

  • Din păcate, pe ultima dintre ele am auzit-o chiar de la cel care conduce Guvernul României.

  •  Eu cred că ceea ce ni se potrivește este tocmai filosofia lucrului bine făcut. Vine din trecutul nostru, din ceea ce am construit ca națiune de-a lungul timpului.

  • Există părți din moștenirea noastră istorică și culturală care sunt expresia „lucrului bine făcut” și cu care ne mândrim. Le știți, pe unele dintre ele le-ați putut vedea și aici.

  • De ce România lucrului bine făcut este o viziune prezidențială? Pentru că președintele este cel care poate imprima o direcție națiunii.

  • În afara atributelor sale constituționale, președintele are și un rol mai greu de descris, dar crucial. Cadrul constituțional ne spune ce poate face președintele.

  • Însă, nu doar ce face președintele contează, ci mai ales comportamentul, conduita, ținuta și expresia lui publică. Acestea au, de fapt, un impact major asupra mediului politic și asupra întregii societăți.

  • O schimbare profundă în societate nu poate începe decât de la vârf, de la președinte ca persoană învestită cu cea mai mare încredere și legitimitate democratică.

  • Dacă vrem altfel de politică, trebuie să începem prin a avea un președinte cu altă conduită, ținută și expresie publică.

  • Am văzut că Victor Ponta vrea să fie un președinte util. Util cui? Util baronilor? Util pușcăriabililor? Util clientelei politice?

  • Românii pot judeca deja între modelul de politician așa-zis „util” și modelul pe care eu l-am asumat: acela bazat pe seriozitate, respect, competență și rezultate măsurabile.

  •  Sunt câteva domenii importante în raport cu care, ca Președinte, mă angajez să fiu garant. Iar când spun„garant”, înțeleg prin asta că voi fi ferm în fața oricăror abuzuri sau derapaje,  din partea oricui.

  • Veți avea în mine garantul marilor orientări de politică externă și de securitate ale României: parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii, apartenența la NATO și la Uniunea Europeană.

  • Aceste mari orientări trebuie consolidate și trebuie să capete o nouă dimensiune calitativă.

  • România trebuie să se afirme ca un aliat de încredere și ca partener respectat, cu identitate bine conturată în Uniunea Europeană, în NATO și alte organisme de cooperare regională și internațională.

  • În viitorii 10 ani, România poate deveni un reper important pe harta geopolitică mondială, prin furnizarea de securitate în plan regional.

  • În perspectiva acestui rol, voi susține, în calitate de Președinte al României, majorarea bugetului pentru apărare la 2% din PIB.

  • Veți avea în mine un garant al statului de drept și al independenței justiției.

  • Statul de drept nu este o noţiune abstractă, ci una cât se poate de concretă.

  • În vreme ce stânga doar afirmă acest principiu, parlamentarii săi votând în mod constant pentru menţinerea imunităţii celor urmăriţi penal, dreapta se poziţionează în mod clar în sensul susţinerii demersurilor justiţiei.

  • Tema independenţei justiţiei ne diferenţiază astăzi de stânga politică.

  • Consolidarea statului de drept este instrumentul prin care ne putem opune “baronizării” şi feudalizării României.

  • Nu în ultimul rând, veți avea în mine un garant al principiului că cetățeanul este înaintea statului, iar instituțiile statului servesc și respectă cetățeanul.

  • Prea mult timp și prea adânc s-a perpetuat impresia că cetățenii lucrează ei în folosul statului. Sau că sunt cifre într-o contabilitate și birocrație seacă.

  • Nu. Statul trebuie să înceteze să mai fie o piedică pentru români și să devină eficient, dinamic și suplu, adaptat permanent nevoilor cetățeanului.

  • Este rolul Președintelui României să indice permanent această prioritate celor responsabili.

  • Știu că sunt câteva întrebări pe care mulți români le au. Sunt întrebări pe care le-am auzit direct de la oamenii cu care m-am văzut în ultima vreme și care trebuie să primească un răspuns.

  • Ce faceți cu tinerii să nu mai plece din țară?Ce faceți cu educația și sănătatea?Cum rezolvați problema locurilor de muncă?

  • Președintele nu poate răspunde singur, nici nu poate decide el politici publice. Dar Președintele poate și este dator să expună o viziune, să fie mediatorul unei dezbateri și să genereze acord larg pe asemenea teme.

  • Din aceste motive, proiectul meu prezidențial se vrea a fi preambulul unui proiect de țară.

  • În afara elementelor care țin în mod direct de exercitarea mandatului și atribuțiilor prezidențiale, propun opiniei publice 11 teme naționale de dialog și acord, pentru o Românie a lucrului bine făcut.

  • Nu-mi imaginez că este ușor, că se pot schimba peste noapte mentalități și practici perpetuate ani de zile.

  • Dar știu că am forța și determinarea să fac acest lucru posibil. Și sunt convins că aceasta este singura cale pentru ca România să fie un stat cu adevărat occidental, care oferă prosperitate și demnitate cetățenilor ei.

  • Prima arie tematică ține de marile sisteme publice – educație, sănătate, pensii.

  • Reforma lor a fost mereu un deziderat, un obiectiv afirmat, niciodată pe deplin înfăptuit. Ce s-a construit într-un an s-a distrus într-o lună, la fiecare schimbare de putere și de ministru.

  • Încercările de dialog și de acord pe aceste subiecte au eșuat pentru că au fost personalizate sau politizate, pentru că nu au fost scoase din sfera conflictului. Nu au fost gândite pentru viitor, pentru următorii 10, 20 de ani, ci pentru prezent.

  • Încep cu educația, ca prioritate. Nu doar pentru că formația mea este aceea de profesor. Ci plec de la premisa că o societate nu poate fi, pe termen mediu sau lung, mai bună decât sistemul său de educaţie.

  • Viziunea mea este aceea a unei societăți care își bazează creșterea și dezvoltarea pe educație. Dacă vrem o națiune prosperă, dacă vrem ca fiecare individ să-și valorifice întregul potențial va trebui să investim în educație.

  • La sfârșitul ciclului preuniversitar, elevii trebuie să aibă opțiuni diferite și diverse, în funcție de abilități și preocupări. Nu avem voie să mai lăsăm pe drum o jumătate de generație.

  • Mediul universitar nu trebuie să producă șomeri cu diplomă, ci oameni bine pregătiți, specialiști, care își găsesc loc pe piața muncii.

  •  Este inacceptabil pentru o societate civilizată, pentru România secolului XXI, ca elevii să nu aibă manuale în prima zi de școală.

  • Aud acum că guvernul mai taie încă niște bani de la educație. Mă întreb dacă nu cumva în mod deliberat se dorește limitarea sau distrugerea sistemului de educație de către actuala guvernare.

  • Cu cât investim mai mult în educație, cu atât vor dispărea mita electorală, pomenile, mentalitatea de asistat și sărăcia, cu atât nu vor mai putea fi ținute captive segmente importante de cetățeni, de alegători. Iar acest lucru nu convine celor care guvernează azi.

  • Nu doar investiția în educație, ci și investiția în sănătate este crucială pentru viitorul  unei națiuni.

  • În România lucrului bine făcut, pacientul va fi cu adevărat în centrul sistemului, va ști clar care îi sunt drepturile, ce servicii primește pentru ceea ce plătește, iar personalul medical va fi tratat cu respect și salarizat pe măsură.

  • În România lucrului bine făcut, banii publici, și așa insuficienți, nu vor mai fi risipiți pe servicii ineficiente, ci vor fi direcționați corect, în așa fel încât problemele de sănătate să fie rezolvate cât mai aproape de pacient și în modul cel mai eficient din punctul de vedere al costurilor.

  • Prioritatea acordată sănătății trebuie să se reflecte într-o creștere a finanțării. Aici e nevoie de consens politic.

  • Dar această creștere a finanțării trebuie însoțită, ba chiar precedată, de instituirea unor mecanisme legislative, de management, de control și sancțiune, care să constituie garanția că banii publici sunt cheltuiți în mod corect și eficient.

  • Ca Președinte al României, voi chema toate forțele politice să discutăm împreună viitorul sistemului de pensii.

  • Știm cu toții că raportul dintre salariați și pensionari este din ce în ce mai dezechilibrat  și că sistemul de pensii este supus unei presiuni crescânde.

  • Cu toate acestea, nu a existat nici măcar o discuție despre posibile soluții. În schimb, și pensionarilor și angajaților li se servesc promisiuni sau pomeni electorale. Nu așa vom rezolva problema.

  • Este important să decidem dacă vom conserva actualul sistem care se bazează pe principiul solidarităţii între generaţii, în care plata pensiilor se face din contribuțiile celor aflați în muncă sau trecem la un sistem de conturi individuale de economisire prin investiţii prudenţiale, centrat pe principiul contributivității, al responsabilității individuale şi al definirii şi garantării beneficiilor. Și cum pregătim o asemenea trecere.

  • În paralel, viitorul Președinte al României trebuie să abordeze o provocare pe termen lung despre care nu s-a vorbit în mod serios și responsabil la nivelul clasei politice: reducerea dramatică a populaţiei țării noastre și perspectiva accentuării acestui trend în următorii ani.

  • Problema demografică este direct corelată cu abordarea pe care o avem în domeniul economic, cu educaţia şi sănătatea.

  • Fără o clasă de mijloc puternică şi fără o economie competitivă, fără o îmbunătăţire a stării de sănătate a populaţiei, fără o educaţie care să ofere şanse de viitor, fără un sistem de pensii sustenabil, nu vom putea răspunde eficient acestei provocări.

  • A doua mare arie tematică ține de transformarea României într-o țară cu adevărat dezvoltată economic, prosperă și competitivă în Europa și în lume.

  • Vorbesc aici despre asigurarea unei creșteri economice sustenabile, bazate pe competitivitate, despre consolidarea și extinderea clasei de mijloc, despre o agricultură generatoare de locuri de muncă și bunăstare, dar și despre o infrastructură care să conecteze România la Occident.

  • O creștere economică bazată pe competitivitate va fi o creștere sănătoasă, sustenabilă, care se va vedea nu doar în statistici, ci în locuri de muncă, în bunăstarea vieții de zi cu zi a oamenilor.

  • Prioritatea în România lucrului bine făcut trebuie să fie stimularea actorilor economici performanţi, a investitorilor străini și autohtoni pentru a crea locuri de muncă.

  • Dacă vrem ca investițiile să vină, nu să fugă din România, dacă vrem mai mulți bani la buget și în economie, soluția este nu să creștem taxe sau să cârpim economia. Ci să gândim responsabil un model economic care încurajează performanța, iniţiativa privată și dezvoltarea durabilă.

  • O  probă importantă în următorul mandat va fi aderarea României la zona euro, care trebuie precedată de  politici publice care să asigure predictibilitate și accelerarea creșterii economice.

  • Absența unei infrastructuri funcționale, care să lege România de celelalte state europene, riscă să lase țara noastră la periferia Uniunii Europene și reprezintă un impediment serios în dezvoltarea economică, atragerea de investiții, promovarea turismului și culturii etc.

  • În România lucrului bine făcut, kilometrii de autostradă nu rămân pe hârtie, ci sunt construiți, contractele sunt încheiate corect, nu în detrimentul statului român, iar termenele de finalizare sunt respectate.

  • La rândul său, agricultura românească poate deveni un motor de creştere economică, prin crearea de locuri de muncă pentru populaţia din mediul rural și prin susținerea performanței și a veniturilor agricultorilor.

  • România poate deveni numărul 1 în Uniunea Europeană în privința agriculturii ecologice. Acesta este un obiectiv de țară pe care ni-l putem asuma pe termen lung.

  • A treia arie tematică privește reforma instituțiilor politice și administrației. Avem aici câteva restanțe și câteva direcții fundamentale de clarificat. Acestea trebuie scoase din zona politicianistă, a calculelor electorale și intereselor de moment.

  • O primă temă este modificarea Constituției. Misiunea mea, în calitate de viitor Președinte al României, este ca, în anul 2015, să relansez și să impulsionez finalizarea dezbaterilor cu privire la schimbarea Constituției.

  • A doua temă importantă a anului 2015 privește reforma de fond a legislației electorale.

  •  România nu-și mai poate permite un nou mandat parlamentar în condițiile unui sistem electoral care generează anomalii precum: creșterea artificială a numărului de parlamentari, obținerea de mandate cu un număr insignifiant de voturi și, în ultimă instanță, degradarea accentuată a încrederii cetățenilor în instituțiile democrației reprezentative.

  •  Ca Președinte al României, cred că statul român are datoria de a lua toate măsurile necesare pentru ca milioanele de români care muncesc și trăiesc în afara granițelor să-și exercite dreptul fundamental la vot.

  • Sunt în favoarea votului electronic și în favoarea votului prin corespondență, în condițiile asigurării unei depline securități, astfel încât să nu existe niciun fel de suspiciune asupra corectitudinii procesului electoral.

  • De altfel, românii de pretutindeni au un loc important în proiectul meu prezidențial. Îmi propun înființarea unui Consiliul Consultativ, care să ierarhizeze prioritățile noastre în ceea ce privește românii de pretutindeni și să identifice soluțiile potrivite.

  • Un alt subiect important al reformei politice privește relația dintre partide și administrația publică. Din 4 în 4 ani, partidele „ocupă” efectiv administrația publică centrală și serviciile ei deconcentrate în județe prin numiri politice, dar desfășurate sub paravanul unei legislații aparent legate de funcția publică. De fiecare dată, atunci când se schimbă culoarea politică a guvernării, urmează un proces masiv de înlocuiri în administrația publică, însoțit de conflicte.

  • Trebuie să punem capăt acestei ipocrizii și să ajungem la un model rațional al funcției publice care să aibă stabilitate și predictibilitate pe termen lung. Obiectivul meu este ca, împreună cu toate partidele, să fixăm o departajare realistă și onestă, de la nivel național până la nivel local, a funcțiilor numite politic de funcțiile de carieră administrativă.

  • Ca Președinte al României, voi susține reluarea unei discuții serioase cu privire la regionalizare și descentralizare. În România lucrului bine făcut, proiectul de regionalizare-descentralizare reprezintă o nouă viziune asupra statului român şi a organizării administrativ teritoriale, printre trecerea de la trei la patru nivele: (1) central; (2) regional; (3) judeţean; (4) local.

  • Ținta acestui proces trebuie să fie, pe de-o parte, eliminarea decalajelor de dezvoltare, iar pe de altă parte, determinarea unui efect de antrenare a întregii economii.

  • Am dedicat un capitol special Republicii Moldova. Ca Președinte al României, nevoia de a construi un „nou Snagov” pentru societatea românească va fi cadrul în care îmi voi asuma problematica Republicii Moldova.

  • Comuniunea de limbă, istorie, civilizație și cultură fac din relația României cu Republica Moldova un episod unic la nivel european. Indiferent de culoarea politică a guvernării de la București, România are o datorie față de cetățenii de dincolo de Prut, derivată tocmai din această relație specială.

  • Există două tipuri de declarații publice privind Republica Moldova. Pe de-o parte, angajamentul ferm al Bucureștiului de a sprijini Chișinăul în drumul său european iar, pe de alta, ideea reunificării celor două state. Ar fi o eroare să le considerăm drept contradictorii. Avem, în acest moment, ca proiect politic asumat unanim - Președinție, Guvern, Parlament - ideea de sprijin european pentru Chișinău.

  • A pune „reunificarea” împotriva „integrării” e greșit și inutil. „Reunificarea” este alternativa pe care doar Bucureștiul o poate oferi și doar Chișinăul o poate accepta și beneficia de ea.

  • Dacă cetățenii Republicii Moldova nu doresc reunificarea, nimeni nu îi poate forța, iar dacă o doresc, nimeni nu îi poate opri să o facă. Aceasta este consecința ultimă a relației speciale dintre cele două state.

  • Bătălia politică internă nu trebuie să împiedice elitele României să gândească relația cu Republica Moldova, în perspectivă post- sau ne- electorală. Președintele României va trebui să aibă un rol determinant în acest proces.

  •  Două momente majore, cu adevărat istorice, vor marca perioada următorilor cinci ani.

  • În 2018 România împlinește 100 de ani de la desăvârșirea statalității sale prin actul Marii Uniri de la 1918. În 2019, România este chemată să asigure Președinția Consiliului Uniunii Europene.

  • Acestea fac din mandatul viitorului președinte unul cu totul special și, mai ales, încărcat de o dublă responsabilitate.

  • În primul rând, vom avea de trecut un test intern, în raport cu noi înșine, cu cetățenii acestei țări.

  • A doua responsabilitate privește necesitatea unei Românii competente și competitive. Momentul preluării Președinției Consiliului Uniunii Europene trebuie să ne găsească cu toate temele europene făcute. Acesta este al doilea test, în fața Europei și a întregii lumi.

  • Am expus aici, cred eu, teme mari, grele, cu semnificație. Avem restanțe la capitole importante, la altele am pornit pe un drum, dar mai sunt multe de făcut.

  • Nu ne mai permitem să pierdem timpul. Nu vreau să ajungem în 2018 sau în 2019 și românii să întrebe: ce ați făcut până acum, timp de 30 de ani, cu această țară.

  • Iar răspunsul să fie: mai nimic sau prea puțin. Pentru că am fost prea ocupați cu scandalul zilnic, cu căutatul agenților acoperiți, cu speculațiile și scenariile, cu mizele mici și orgoliile mărunte.

  • Vreau ca în 2018 și 2019 românii să simtă deja că trăiesc într-o țară a lucrurilor bine făcute, o țară occidentală, în care se simt respectați și demni. Că România merge pe un drum, cu obiective precise și că generațiile următoare au un viitor.

 

 


Tag-uri: Klaus Iohannis, lansare, Palatul Parlamentului
În lipsa unui acord scris din partea Evenimentul Zilei, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Iohannis şi-a prezentat programul: Am văzut că Ponta vrea să fie un preşedinte util. Util cui? Util baronilor? Util puşcăriabililor?.




SPUNE-TI PAREREAAcum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Cele mai distribuite articole similare

Libertatea

RTV

B1

Ziare.com

Unica

Capital

Fanatik

Alte articole EVZ pe aceeasi tema

spune-ti parerea Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>





Pentru a instaura un cadru civilizat de discuţii, de eliminare a "postacilor" de partid sau a celor plătiţi ca să blocheze un articol civilizat, am adoptat următoarele soluţii, în privinţa comentariilor:
  • 1) Moderarea comentariilor lăsate în formularul de la finalul articolelor o dată la o oră – în acest caz, comentariile nu vor apărea instant.
  • 2) Postarea instant a comentariilor lăsate prin intermediul contului de facebook – în acest caz comentariile vor fi postate imediat. Puteţi să vă faceţi cont de Facebook aici.
Orice critică este acceptată pe site-ul evz.ro, cu condiţia păstrării unui limbaj civilizat, toate aceste măsuri fiind şi în sprijinul celor interesaţi să-şi expună punctele de vedere fără a mai fi hărţuiţi.
Sperăm că veţi înţelege adevărata valoare a demersului evz.ro şi vă veţi asuma responsabilitatea alături de noi.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul EVZ.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

CITEŞTE Şi
Nume: Prenume: Varsta: Email: Localitate: Judet: Telefon:


Sex: M / F




Ma abonez la newsletter
Sunt de acord cu termenii si conditiile concursului
* Toate campurile formularului sunt obligatorii