Editura Evenimentul si Capital

Kovesi: A crescut rezistența procurorilor DNA în fața atacurilor

Laura Codruța Kovesi
Autor: | | 8 Comentarii | 372 Vizualizari

Procurorul șef al Direcției Națioane Anticorupție, Laura Codruța Kovesi, a declarat, la B1 TV, că în Raportul MCV, sunt doar puncte pozitive despre DNA și că încrederea în instituția pe care o conduce a crescut. În privința atacurilor la adresa procurorilor anticorupție, Kovesi a subliniat că și rezistența acestor procurori "curajoși" a crescut, în egală măsură.

"Cel mai important este că se subliniază sporirea încrederii publice tradusă într-un număr tot mai mare de sesizări primite de la cetățeni", a explicat  Laura Codruța Kovesi.

Procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi a declarat pentru „Evenimentul zilei” că “raportul Comisiei Europene este o analiză pozitivă care surprinde progresele făcute de DNA în lupta împotriva corupției la nivel înalt”. „Este un raport pozitiv pentru activitatea DNA, care reconfirmă calitatea anchetelor desfășurate de DNA și remarcă diversitatea investigațiilor de corupție desfășurate în 2014. Efortul DNA în combaterea coruției la nivel înalt, sunt consemnate într-un  ton extrem de pozitiv, ” apreciază Kovesi. Citeste mai multe aici

Raportul privind progresele României în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, punctează că activitatea DNA în 2014 a acoperit un spectru larg de cazuri de corupție la nivel înalt, de la toate nivelurile funcției publice și implicând persoane publice din diferite partide politice. Au fost trimiși în judecată și au făcut obiectul investigațiilor foști și actuali miniștri, parlamentari, primari, judecători și procurori cu funcții de conducere importante.

Printre cazurile care au fost sesizate ICCJ s-au numărat condamnări definitive ale unui fost prim-ministru, ale unor foști miniștri, parlamentari, primari și magistrați. Au existat și alte cazuri importante, în care au fost implicate personalități influente din lumea afacerilor, asupra cărora s-a pronunțat Curtea de Apel. Cu toate acestea, rămâne valabil faptul că, în majoritatea cazurilor, executarea pedepsei în cazurile de corupție este suspendată (deși acest lucru este 
mai puțin flagrant la nivelul ICCJ).

În cea mai mare parte a anului 2014, încercările DNA de a convinge Parlamentul să ridice imunitatea unor parlamentari pentru a permite inițierea de anchete și aplicarea măsurilor de detenție preventivă nu au dat niciun rezultat. Această tendință a fost inversată în ultima parte a anului 2014, când Parlamentul a ridicat imunitatea mai multor parlamentari anchetați de DNA într-un dosar important de corupție. Răspunsul Parlamentului la solicitările DNA pare arbitrar și lipsit de criterii obiective. În schimb, președintele României a răspuns pozitiv tuturor solicitărilor de ridicare a imunității unor miniștri.

Nu au fost însă stabilite norme clare prin care să se aplice recomandarea MCV de a asigura aplicarea rapidă a normelor Constituției privind suspendarea miniștrilor în cazul începerii acțiunii penale împotriva acestora și suspendarea parlamentarilor în cazul pronunțării unor hotărâri negative în materie de integritate sau a unor hotărâri definitive pentru acte de corupție cu privire la aceștia.

Faptul că unii miniștri au rămas în funcție după ce împotriva loc începuse acțiunea penală, la fel cum s-a întâmplat și cu unii parlamentari împotriva cărora au fost pronunțate hotărâri definitive pentru infracțiuni de corupție ridică semne de întrebare la un nivel mai general cu privire la atitudinea clasei politice din România față de corupție.

Respingerea Legii amnistiei de către Parlament în noiembrie 2014 a transmis un semnal pozitiv în ceea ce privește opoziția față de o lege care ar conduce la exonerarea unor persoane condamnate pentru infracțiuni de corupție. Cu toate acestea, faptul că la numai o săptămână de la acest vot ideea unui nou proiect de lege privind amnistia colectivă a fost din nou vehiculată în Parlament sugerează că dezbaterea pe acest subiect nu a fost închisă.

S-a remarcat o creștere a numărului cazurilor de corupție în rândul magistraților, aceasta fiind o formă extrem de corozivă de corupție. Potrivit DNA, această cifră ridicată nu reflectă o creștere a numărului actelor de corupție în cadrul magistraturii, ci, mai degrabă, o creștere a numărului de sesizări din partea populației. Astfel de cazuri sunt complexe și a fost instituită o nouă unitate în cadrul DNA, care a fost însărcinată cu investigarea acestor cazuri.

În ultimii ani, a fost dificil să se identifice în rapoartele MCV rezultate în ceea ce privește combaterea cazurilor de corupție la nivelul societății în general, se menționează în raport la subcapitolul 'Combaterea corupției la toate nivelurile'

Cu toate acestea — notează documentul — în 2014 au existat unele semne de evoluție în acest sens. Ministerul Public a luat o serie de măsuri concrete pentru a îmbunătăți rezultatele urmăririi penale în acest context. Direcția Generală Anticorupție (DGA), care acționează atât în sprijinul procuraturii (DNA și procurorul general), cât și ca organism anticorupție intern în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, a continuat să joace un rol important ? cu toate că planurile de extindere a competențelor sale pentru a include și alte ministere par să fi fost blocate.

Cu toate acestea, numărul hotărârilor judecătorești în cazurile de corupție a scăzut în 2014, iar procentul de persoane condamnate a căror pedeapsă este suspendată (80%) rămâne ridicat.

Strategia Națională Anticorupție 2012-20154 a devenit un cadru de lucru important pentru administrația publică. A doua rundă de evaluare, bazată pe o evaluare inter pares, a avut loc în 2014 la nivelul administrațiilor publice locale. Conceptul se bazează pe practicile GRECO și OCDE. Instituțiile incluse în strategia anticorupție se angajează să respecte un set de treisprezece măsuri preventive obligatorii din punct de vedere juridic și acceptă să facă obiectul unei evaluări inter pares. Această activitate este susținută, de asemenea, prin proiecte concrete cu caracter de prevenire, lansate de ONG-uri cu sprijinul fondurilor UE (în special în cadrul Ministerului Sănătății și al Ministerului Dezvoltării Regionale).

Deși inițiativele în acest sens rămân fragmentate și nu sunt încă suficient de puternice pentru a deveni practică obișnuită în administrațiile publice, care se confruntă cu resurse limitate, există câteva exemple de reușită.

Evaluarea riscurilor și controalele interne sunt domenii-cheie de acțiune. Recent au ieșit la lumină cazuri de acordare de mită cu sume substanțiale, care ar fi putut fi identificate mai devreme, prin examinarea atentă a dosarelor, dar care nu puteau fi investigate în lipsa unei sesizări din partea populației. Având în vedere presiunea asupra finanțelor publice, ar fi de așteptat să fie vizate domenii de impozitare, precum și de cheltuieli care implică sume importante. S-ar putea desprinde învățăminte prețioase și în ceea ce privește persoanele care trebuie să facă declarații de avere și modul în care sunt verificate aceste declarații.

În ceea ce privește recuperarea creanțelor, în special recuperarea daunelor-interese, autoritățile române au recunoscut faptul că sistemul trebuie îmbunătățit. Chiar dacă una dintre dificultățile în acest domeniu este legată de necesitatea îmbunătățirii colectării datelor, totuși rata de recuperare înregistrată de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) în executarea hotărârilor judecătorești este estimată la numai 5-15 % din activele care fac obiectul unei hotărâri judecătorești. Ca urmare a acestei situații, sancțiunile aplicate au un caracter mai puțin disuasiv, iar victima (care este adesea statul, în cazurile de corupție) nu-și recuperează pierderea suferită, ceea ce oferă încă un exemplu de neexecutare a hotărârilor judecătorești. Decizia Ministerului Justiției de a înființa o nouă agenție care să se ocupe de administrarea activelor sechestrate oferă un bun prilej pentru a remedia această situație.

Procedurile de achiziții publice, în special la nivel local, sunt în continuare grevate de acte de corupție și de conflicte de interese ? un fapt recunoscut pe scară largă de autoritățile române în materie de integritate și de aplicare a legii. Acest lucru a avut consecințe negative asupra absorbției fondurilor UE. Cu toate acestea, este de asemenea adevărat că sunt mulți alți factori în joc ? inclusiv capacitatea administrativă a autorităților care organizează achiziții publice, 
lipsa de stabilitate și fragmentarea cadrului juridic, precum și calitatea concurenței în domeniul achizițiilor publice.

Reînnoirea dialogului structurat dintre Comisie și România în contextul transpunerii noilor directive privind achizițiile publice și al condiționalității ex ante pentru fondurile structurale și de investiții europene ar trebui să contribuie la identificarea deficiențelor, inclusiv a aspectelor expuse riscului de corupție și de conflicte de interese.

Procesul de verificare ex ante a procedurilor de achiziții publice, astfel cum a fost conceput de Agenția Națională de Integritate, pare să fie un pas în direcția cea bună, dar ar trebui să fie însoțit de măsuri complementare, care să permită reducerea cât mai mult posibil a riscului apariției de conflicte de interese, acte de favoritism, fraudă și corupție în domeniul achizițiilor, se arată în raportul Comisiei Europene.




Alte articole din categoria: Justiţie

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
ziare.com
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
Nume: Prenume: Varsta: Email: Localitate: Judet: Telefon:


Sex: M / F




FACEBOOK
evz.ro

Articole salvate