PUBLICAȚIILE NOASTRE:

Sănătate

LA SFAT CU PSIHIATRUL. Se spune că minciuna are picioare scurte, dar se ştie mai puţin că mincinoşii pot fi trataţi. Cu Păcală la doctor!

Autor: Anamaria Ciubară | luni, 14 martie 2016 | 2 Comentarii | 9714 Vizualizari
Anamaria Ciubara, medic psihiatru
Câți dintre noi nu am căzut în capacanele minciunilor unor oameni pe care ne bazam? Cât timp a trebuit să treacă până când să ne dăm seama că avem de-a face cu niște mitomani, clasificați de psihiatri în: vanitosul, nomadul, răutăciosul și perversul. Anamaria Ciubară, unul dintre cei mai cunoscuți medici psihiatri de la Institutul de Psihiatrie Socola Iași și editor la American Journal of Psychiatry and Neuroscience, explică pe larg comportamentul acestor oameni și ce e de făcut, din punct de vedere medical.

Conform dicţionarului explicativ al limbii române, mitomania este o boală mintală caracterizată prin nevoia patologică a unor persoane de a altera adevărul, de a fabula, de a inventa poveşti care le avantajează. Cu toate acestea, conform DSM (Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders) sau ICD (Internaţional Statistical Classification of Diseases and Related Health Problems), mitomania nu este definită ca o boală de sine stătătoare. Prin urmare, din punctul de vedere al psihiatrului, mitomania este un simptom care se defineşte în cadrul unor diverse patologii: schizofrenia, tulburarea bipolară, tulburările organice cerebrale, consumul abuziv de alcool, psihopatii sau sindromul Munchausen. Psihologia consideră însă mitomania ca fiind o tulburare comportamentală de sine stătătoare cu diagnostic şi tratament corespunzător. Pentru prima dată, mitomania a fost definită ca termen în anul 1905 de către psihiatrul Ferdinand Dupré, care stabileşte şi patru forme distincte ale acestei manifestări:

  •  Vanitosul (cel care se laudă) – minciunile spuse de aceste persoane au ca scop obţinerea unei stări de bine prin creşterea respectului anturajului faţă de acesta, în urmă povestirilor expuse;
  •  Nomadul (cel care fuge mereu de realitate) – definit în psihologie ca „rătăcitorul”, este persoana care minte în permanență, ajungând în stadiul în care nu mai poate face diferenţierea dintre ceea ce spune şi realitate – aceasta este forma de mitomanie care, în general, este situată în sfera afecţiunilor psihiatrice;
  •  Răutăciosul (cel care încearcă să depăşească unele complexe de inferioritate) – aceste persoane au ca scop distorsionarea realităţii pentru a expune o imagine diferită a propriei persoane;
  •  Perversul (cel ce inventează poveşti pentru a escroca) – persoanele de acest fel sunt puternic ancorate în realitate, scopul minciunilor acestora fiind de a obţine foloase material, sau de altă natură, de la alte persoane.

Pe lângă formele amintite se mai descrie şi minciuna obişnuită sau “minciună albă”. Acest tip de minciună face parte din cotidianul aproape al fiecărei persoane şi are ca scop ieşirea dintr-o situaţie jenantă sau deformarea realităţii cu scop protectiv al interlocutorului. Tot în această categorie intră şi poveştile pescăreşti sau vânătoreşti. Trebuie menţionat că minciuna obişnuită nu are un impact negativ asupra mediului social.

Primul contact cu minciuna al fiecărei persoane apare la vârsta de 3-4 ani, atunci când copilul decopera că, spunând o minciună, (dând vina pe altcineva spre exemplu) evita o pedeapsa sau primeşte o recompensă. Această lecţie va fi memorată şi va fi folosită pe toată durata copilăriei, inclusiv la vârsta adolescenţei. Prin urmare, depistarea minciunilor la copii şi adolescenți nu trebuie să fie îngrijorătoare decât dacă tendinţa de a spune minciuni se extinde şi în viaţă adultă.


Din punct de vedere fiziopatologic, unele studii au indicat o preponderenţă a substanţei albe faţă de substanţa cenuşie la nivelul cortexului prefrontal, la persoanele care suferă de mitomanie. Trebuie însă subliniat că acest raport este modificat în acelaşi sens şi la persoanele care suferă de afecţiuni psihiatrice care au ca simptom confabulaţia. Acest lucru conduce la ideea că această modificare poate fi considerată mai degrabă efect decât cauza.

Tratamentul acestei afecţiuni se realizează prin medicaţia adecvată afecţiunii de bază atunci când aceasta există sau psihoterapie în cabinetul de psihiatrie sau psihologie, în caz contrar.

Dr. Anamaria Ciubară: Medic psihiatru la Institutul de Psihiatrie Socola Iași

Editor American Journal of Psychiatry and Neuroscience

Puteți să-i trimiteți întrebări pe adresa secretariat@evzgroup.ro


Tag-uri: La sfat cu psihiatrul, medicul psihiatru Anamaria Ciubara, mitomania, Institutul de Psihiatrie Socola, mincinosii, pacala




SPUNE-TI PAREREAAcum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Cele mai distribuite articole similare

Libertatea

RTV

B1

Ziare.com

Unica

Capital

Fanatik

Alte articole EVZ pe aceeasi tema

spune-ti parerea Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>





Pentru a instaura un cadru civilizat de discuţii, de eliminare a "postacilor" de partid sau a celor plătiţi ca să blocheze un articol civilizat, am adoptat următoarele soluţii, în privinţa comentariilor:
  • 1) Moderarea comentariilor lăsate în formularul de la finalul articolelor o dată la o oră – în acest caz, comentariile nu vor apărea instant.
  • 2) Postarea instant a comentariilor lăsate prin intermediul contului de facebook – în acest caz comentariile vor fi postate imediat. Puteţi să vă faceţi cont de Facebook aici.
Orice critică este acceptată pe site-ul evz.ro, cu condiţia păstrării unui limbaj civilizat, toate aceste măsuri fiind şi în sprijinul celor interesaţi să-şi expună punctele de vedere fără a mai fi hărţuiţi.
Sperăm că veţi înţelege adevărata valoare a demersului evz.ro şi vă veţi asuma responsabilitatea alături de noi.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul EVZ.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.