PUBLICAȚIILE NOASTRE:

Sănătate

LA SFAT CU PSIHIATRUL. Alcoolul și somnambulismul, o combinație devastatoare

Autor: | | 0 Comentarii | 1062 Vizualizari
Anamaria Ciubara, medic psihiatru
Somnambulismul (sleepwalking) este o patologie mai puţin mediatizată, la noi fiind privită mai mult ca o legendă sau ca o curiozitate de văzut la bâlci (fiind uneori confundată cu starea din hipnoză). Cu toate acestea, o metaanaliză publicată în 2016 privind prevalenţa acestei patologii indică faptul că somnambulismul este mult mai frecvent întâlnit decât ne aşteptăm.

Cu toate acestea, o metaanaliză publicată în 2016 privind prevalenţa acestei patologii indică faptul că somnambulismul este mult mai frecvent întâlnit decât ne aşteptăm. Astfel, centralizând datele a 51 de studii dedicate exclusiv prevalenţei somnambulismului, care înglobează o populaţie totală de 100.490 de persoane, Helen M. Stallman şi Mark Kohler de la Centre for Sleep Research (Centrul de Cercetări asupra Somnului) din Adelaide, University of South Australia, constată că pe parcursul vieţii această tulburare poate afecta până la 6,9% din persoanele din populaţia generală. Analiză datelor a arătat că, raportat la ultimele 12 luni, tulburarea a fost întâlnită la 5% din copii şi până la 1,5% la persoanele de vârstă adultă.

Din punct de vedere psihiatric, somnambulismul este o tulburare a somnului care face parte din familia mai mare a perturbărilor somnului, numite parasomnii. Simptomatologia persoanelor care suferă de această tulburare se manifestă prin efectuarea unor activităţi motorii automate simple sau complexe. Aceste acţiuni motorii pot fi mişcări, mers sau vorbire, în timpul somnului fără că persoanele în cauza să fie conştiente. Din punct de vedere al momentului în care apare manifestarea, somnambulismul se produce între fazele 3 şi 4 ale somnului, respectiv în etapă somnului lent.

Somnambulismul se petrece mai des în rândul copiilor şi adolescenţilor. Conform ultimelor estimări din centrele dedicate studierii somnului şi patologiei somnului se consideră că, pe parcursul vieţii, 19% din populaţia mondială experimentează în grade mai pronunţate sau mai uşoare această tulburare a somnului. În general, episoadele de somnambulism sunt izolate, dar sunt şi persoane, între 1 şi 6% conform studiilor, care prezintă episoade de somnambulism în mod repetat.

Atunci când vine vorba despre motive, despre ceea ce determină apariţia somnambulismului şi purtarea ciudată care îl însoţeşte, cercetătorii nu au ajuns să îmbrăţişeze o teorie comună. Această tulburare a fost considerată multă vreme o dereglare relaţională între centrii cerebrali responsabili de controlarea excitabilităţii. Totuşi, căile specifice şi procesele implicate sunt încă necunoscute. Studii recente (2016) arată modificări ale traseelor electroencefalogramelor în fazele 3 şi 4 ale somnului. Sue Wilson, cercetătoare în cadrul departamentului de Psihofarmacologie al Universităţii din Bristol, afirmă că există o legătură importantă între nivelurile hormonilor de stres şi apariţia somnambulismului.

Factorii de risc sunt şi ei importanţi în debutul manifestărilor somnambulismului. Dintre aceştia, cei mai importanţi sunt: privarea de somn, programul de odihnă haotic, extenuarea, anxietatea, intoxicaţia cu alcool, odihnă într-un mediu necunoscut, medicamentele (sedativele, hipnoticele, neuroleptice, stimulentele sau antihistaminicele). Cu toate că alcoolul induce iniţial o stare de somnolenţă, acesta afectează semnificativ calitatea somnului. S-a demonstrat că persoanele care consumă alcool se trezesc de mai multe ori în timpul nopţii, ceea ce presupune un risc mai mare pentru apariţia somnambulismului.

Au fost identificate şi afecţiuni medicale care se înscriu în lista posibilelor cauze ale somnambulismului: aritmiile (bătăile cardiace neregulate), febra, astmul, convulsiile, apneea obstructivă de somn, sindromul picioarelor neliniştite, migrenele, refluxul gastroesofagian, traumatismele suferite la nivelul capului, tulburările mentale.

Tratamentul pentru somnambulism nu este necesar în general. În situaţia în care această tulburare cauzează somnolenţă excesivă în timpul zilei sau implică acţiuni cu grad ridicat de pericol, care ameninţă siguranţa pacientului, psihiatrul poate prescrie anumite tipuri de antidepresive sau benzodiazepine. În cazul în care parasomnia este asociată cu o altă afecţiune medicală, tratamentul acesteia conduce şi la dispariţia tulburării de somn.

Anamaria Ciubară este unul dintre cei mai cunoscuți medici psihiatri de la Spitalul de Psihiatrie ”Elisabeta Doamna” din Galați,  conferențiar universitar la Universitatea ”Dunărea de Jos”, Facultatea de Medicină și Farmacie, catedra de Psihiatrie, și editor la American Journal of Psychiatry and Neuroscience. În fiecare weekend, în Evenimentul zilei, vine în sprijinul persoanelor interesate de problemele legate de sănătatea mentală, oferindu-le informații la rubrica: „La sfat cu psihiatrul”.

Puteți să-i trimiteți întrebări pe adresa secretariat@evzgroup.ro

 


Tag-uri: la sfat cu psihiatrul, anamaria ciubara, medic psihiatru, somnambulism, spitalul de psihiatrie elena doamna galati
În lipsa unui acord scris din partea Evenimentul Zilei, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului LA SFAT CU PSIHIATRUL. Alcoolul și somnambulismul, o combinație devastatoare.




SPUNE-TI PAREREAAcum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Cele mai distribuite articole similare

Libertatea

RTV

B1

Ziare.com

Unica

Capital

Fanatik

Alte articole EVZ pe aceeasi tema

spune-ti parerea Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>





Pentru a instaura un cadru civilizat de discuţii, de eliminare a "postacilor" de partid sau a celor plătiţi ca să blocheze un articol civilizat, am adoptat următoarele soluţii, în privinţa comentariilor:
  • 1) Moderarea comentariilor lăsate în formularul de la finalul articolelor o dată la o oră – în acest caz, comentariile nu vor apărea instant.
  • 2) Postarea instant a comentariilor lăsate prin intermediul contului de facebook – în acest caz comentariile vor fi postate imediat. Puteţi să vă faceţi cont de Facebook aici.
Orice critică este acceptată pe site-ul evz.ro, cu condiţia păstrării unui limbaj civilizat, toate aceste măsuri fiind şi în sprijinul celor interesaţi să-şi expună punctele de vedere fără a mai fi hărţuiţi.
Sperăm că veţi înţelege adevărata valoare a demersului evz.ro şi vă veţi asuma responsabilitatea alături de noi.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul EVZ.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

CITEŞTE Şi