PUBLICAȚIILE NOASTRE:

#grexit

Laureatul Nobel Joseph Stiglitz: „Cum aș vota la referendumul din Grecia?”

Autor: | | 12 Comentarii | 4923 Vizualizari
Alexis Tsipras în luptă cu colosul Euro
Nici o variantă - aprobarea sau respingerea pretențiilor creditorilor - nu este ușoară; ambele implică riscuri uriașe. Un editorial semnat de laureatul Nobel pentru economie, americanul Joseph Stiglitz, în The Guardian.

Exacerbarea certurilor și a remarcilor sarcastice care răsună tot mai puternic în interiorul Europei le-ar putea părea neofiților că este consecința inevitabilă a sfârșitului amar al negocierilor dintre Grecia și creditorii ei. De fapt, liderii europeni încep să arate adevărata natură a disputei asupra datoriei, iar realitatea nu este prea plăcută: este vorba de putere și democrație mai mult decât de bani și economie.

Desigur, măsurile economice pe care Troika (Banca Centrală Europeană, Comisia Economică și Fondul Monetar Internațional) le-a impus Greciei au fost abisale, ducând la un declin cu 25% al Produsului Intern Brut. Cred că nu a mai existat o asemenea prăbușire economică deliberată și cu consecințe atât de catastrofale. Rata șomajului în Grecia în rândurile tinerilor, de exemplu, depășește 60%.

Este uluitor că Troika a refuzat să-și asume vreo responsabilitate pentru toate acestea sau măcar să recunoască ce prognoze și simulări proaste a făcut. Dar ceea ce este și mai surprinzător e că liderii europeni nu au învățat nimic. Troika continuă să ceară Greciei un excedent bugetar (excluzând plata dobânzilor) de 3,5% din PIB în 2018.

Economiști din întreaga lume au catalogat această țintă ca fiind împovărătoare, deoarece atingerea ei ar duce la o scădere economică și mai mare. Într-adevăr, chiar dacă datoria Greciei este restructurată, țara va rămâne în recesiune dacă alegătorii de aici optează să se supună țintelor Troicii în referendumul fulger din acest weekend.

Transformarea unui mare deficit primar într-un surplus, așa cum a făcut-o Grecia în ultimii cinci ani, a fost realizată de puține țări în lume. Și, deși costurile suferințelor umane au fost uriașe, recentele propuneri ale guvernului grec au mers și mai departe, în întâmpinarea cererilor creditorilor.

Trebuie s-o spunem clar: aproape nimic din marea cantitate de bani împrumutată Greciei nu a mers de fapt la greci. A fost folosită pentru a plăti creditorii din sectorul privat, inclusiv băncile germane și franceze. Deși Grecia nu s-a ales cu mare lucru, a plătit scump pentru a proteja sistemele bancare ale acestor țări. FMI și alți creditori „oficiali” nu au nevoie de banii pe care îi cer. Într-un scenariu obișnuit, banii primiți de la Grecia vor fi folosiți pentru a împrumuta din nou Grecia.

Dar, încă o dată, nu despre bani este vorba. Este vorba de a folosi termenele-limită pentru a forța Grecia să se supună și să accepte inacceptabilul - nu doar măsuri de austeritate, dar și alte politici regresive și împovărătoare.

De ce ar face Europa asta? De ce liderii Uniunii Europene se opun referendumului și refuză chiar și să prelungească cu câteva zile termenul-limită de 30 iunie al plății către FMI? Europa nu iubește democrația?

În ianuarie, cetățenii greci au votat pentru un guvern hotărât să pună capăt austerității. Dacă guvernul și-ar fi pus în practică promisiunile din campania electorală, ar fi trebuit să respingă de mult toate propunerile creditorilor. Însă a dorit să le dea grecilor șansa de a judeca asupra acestei chestiuni, atât de critică pentru viitorul bunăstării în țara lor.

Această grijă pentru legitimitatea populară nu este compatibilă cu politicile din Zona Euro, care nu a fost niciodată un proiect prea democratic. Multe dintre guvernele care o compun nu au cerut aprobarea popoarelor lor pentru a-și ceda suveranitatea în favoarea Băncii Centrale Europene. Când Suedia a făcut-o, suedezii au spus nu. Au înțeles că șomajul va crește dacă politica monetară a țării va fi stabilită de o bancă centrală a cărei unică preocupare este inflația (și de asemenea că stabilitatea financiară va fi neglijată). Economia va suferi, deoarece modelul economic pe care se bazează Zona Euro este conceput pe relații de putere care îi dezavantajează pe cei care muncesc.

Și, cu siguranță, ceea ce vedem acum, la 16 ani după ce Zona Euro a instituționalizat acest tip de relații, este contrariul democrației: mulți dintre liderii europeni vor să vadă sfârșitul guvernului stângist al premierului Alexis Tsipras. La urma urmei, este foarte incomod să vezi în Grecia un guvern atât de opus tipurilor de politici care au mărit inechitatea în atâtea țări dezvoltate și care luptă împotriva bunăstării. Liderii europeni par să creadă că în final vor putea supune guvernul Greciei prin a-l forța să accepte un acord care contravine mandatului său.

Este greu să dai un sfat Greciei cum să voteze pe 5 iulie. Nici o variantă - aprobarea sau respingerea propunerilor Troicii - nu va fi ușoară, și amândouă implică riscuri uriașe. Un DA ar însemna recesiune aproape fără sfârșit. Poate că o țară epuizată - una care și-a vândut toate activele și ai cărei tineri străluciți au emigrat - va primi în sfârșit iertarea datoriei; poate că contractându-se și devenind o economie medie, Grecia va deveni în sfârșit aptă pentru a primi asistență de la Banca Mondială. Toate acestea s-ar putea întâmpla în următorii zece ani, sau poate douăzeci.

Dimpotrivă, un NU ar putea măcar deschide posibilitatea ca Grecia, cu lunga ei tradiție democratică, să-și ia destinul în propriile mâini. Grecia ar putea câștiga oportunitatea să-și clădească singură viitorul, care, deși nu va fi atât de prosper ca trecutul, va fi  cu mult mai plin de speranță decât scandaloasa tortură a prezentului.


Tag-uri: joseph stiglitz, grecia, alexis tsipras, referendum, datorie, creditori, europa, euro
În lipsa unui acord scris din partea Evenimentul Zilei, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Laureatul Nobel Joseph Stiglitz: „Cum aș vota la referendumul din Grecia?”.




SPUNE-TI PAREREAAcum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Cele mai distribuite articole similare

Libertatea

RTV

WOWbiz

B1

Ziare.com

Unica

Capital

Fanatik

Alte articole EVZ pe aceeasi tema

spune-ti parerea Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>





Pentru a instaura un cadru civilizat de discuţii, de eliminare a "postacilor" de partid sau a celor plătiţi ca să blocheze un articol civilizat, am adoptat următoarele soluţii, în privinţa comentariilor:
  • 1) Moderarea comentariilor lăsate în formularul de la finalul articolelor o dată la o oră – în acest caz, comentariile nu vor apărea instant.
  • 2) Postarea instant a comentariilor lăsate prin intermediul contului de facebook – în acest caz comentariile vor fi postate imediat. Puteţi să vă faceţi cont de Facebook aici.
Orice critică este acceptată pe site-ul evz.ro, cu condiţia păstrării unui limbaj civilizat, toate aceste măsuri fiind şi în sprijinul celor interesaţi să-şi expună punctele de vedere fără a mai fi hărţuiţi.
Sperăm că veţi înţelege adevărata valoare a demersului evz.ro şi vă veţi asuma responsabilitatea alături de noi.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul EVZ.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

CITEŞTE Şi