Proiectul Legii salarizării unitare, publicat luni seară pe site-ul PSD, prevede câteva modifi cări importante în ce privește drepturile bugetarilor. De asemenea, aplicarea actului normativ va duce la o descentralizare a gestionării sistemului de salarizare

În România, la stat, lucrează în jur de 1,2 milioane de oameni. Până acum, pe fiecare domeniu în parte, salarizarea personalului era reglementată prin acte normative separate, modificate și răsmodificate, în funcție de cine venea la Guvernare. Anul trecut, tehnocrații au încercat să scoată o lege pentru toți bugetarii, dar au uitat categorii mari de angajați. Noul proiect de Lege a salarizării unitare, realizat de oamenii PSD și semnat chiar de liderul partidului de guvernământ, Liviu Dragnea, reușește să înglobeze toate aceste domenii, urmând ca actele separate să fie abrogate odată cu aplicarea sa. Proiectul de lege este deocamdată, mare parte din el, pus în dezbatere publică, urmând să fie depus la Parlament abia în săptămâna de după Paște. Nu a fost publicat tot, spun liderii social-democrați, pentru că se lucrează încă la el.

Sindicatele nu mai pot negocia cu ministerul

Partea publicată, însă, punctează câteva aspecte extrem de importante. În primul rând, definește strict noțiunea de salariu lunar, cu tot ce cuprinde el: salariul de bază, solda de bază sau indemnizația de bază, la care se adaugă compensațiile, indemnizațiile, sporurile, adaosurile, primele precum și celelalte elemente specifice fiecărei categorii profesionale în parte. Acest „tot” va fi impozitat.

Apoi, „gestionarea sistemului de salarizare a personalului din instituțiile și autoritățile publice se asigură de fiecare ordonator de credite” în parte. De asemenea, ca efect al legii, sindicatele nu vor mai putea merge la ministerul de resort să negocieze majorări salariale când vor, ca până acum.

Asta pentru că singura variabilă din salarizare pe care se pot purta discuții o constituie sporurile, dar pe acestea sindicatele le vor negocia cu conducerea fiecarei instituții în parte, astfel încât să nu depășească, pe unitate, valoarea de 30% din fondul de salarii de bază. „Toată lumea știe foarte clar unde o să ajungă (n.r. - cu salariile), bănuiesc că n-o să mai avem negocieri foarte multe în etapele următoare cu liderii de sindicat”, explica, duminică, Lia Olguța Vasilescu.

Taie felia firmelor cu bonuri de masă

Articolul 18 din proiectul de lege aduce o altă schimbare majoră. Teoretic, până acum, bugetarii primeau bonuri de masă. Practic, însă, de vreo doi ani n-au văzut așa ceva. Ei, bine, din momentul aplicării actului normativ se va renunța la ele, dar, pe de altă parte, toți bugetarii (în afară de cei din apărare, ordine și siguranță națională) vor primi indemnizații de hrană, care, anual, vor ajunge la valoarea a două salarii de bază minime brute pe țară.

Nu este precizat în lege care va fi salariul minim de bază pe țară anul viitor, dar la valoarea actuală (1.450 de lei), ar însemna că fiecare bugetar va primi lunar în plus circa 241 de lei, mai mult decât dacă ar fi primit bonuri (maximum 200 de lei). Pe de altă parte, aplicarea acestui articol (18) va însemna o pierdere foarte mare pentru firmele care emit bonuri de masă, care vor rămâne peste noapte fără un client important și sigur: statul român.

Paradoxul generat de vechimea în muncă

Potrivit noii legi, fiecărei funcții, grad sau treaptă profesională îi corespund cinci gradații. Acestea stabilesc, în fapt, câți bani iei în plus la leafă pentru vechimea în muncă. Până acum aceste procente se majorau în trepte (procentul de la gradația II se calcula în funcție de cât obțineai la gradația I și tot așa). Acum, însă, toate aceste procente se stabilesc strict legat de salariul de bază pentru categoria ta profesională, ceea ce, va da naștere unui paradox. Vă dăm un exemplu de calcul: un învățător cu studii liceale și grad didactic definitiv, care are vechime în muncă de 3-5 ani, va avea, potrivit Anexei nr.1 a Legii salarizării unitate, în 2022, un salariu de bază de 4.007 lei. Pentru vechimea sa, însă, el va primi în plus la salariul încă 7,5% din această sumă, adică încă 300 de lei! Total 4.307 lei. Ei, bine, același tip de învățător (cu liceu și definitivat) dar cu experiență de 15-20 de ani (gradul 4), va avea, în 2022, un salariu de bază de 4.144 lei la care s-ar adăuga, însă, pentru vechime, un procent de doar 2,5% din salariul său de bază, ceea ce va însemna un plus de doar 103 lei. Un total de 4.247 lei, mai puțin așadar decât mai tânărul său coleg.

Voucherele de vacanță

Bugetarii vor primi, din nou, bani în plus ca să plece în vacanță strict în România! „Ordonatorii de credite acordă prime de vacanță anuale, sub formă de vouchere de vacanță (...) Începând cu 1 ianuarie 2018, valoarea anuală a voucherelor de vacanță este la nivelul unui salariu de bază minim brut pe țară garantat în plată și se acordă lunar proporțional cu timpul efectiv lucrat în cursul anului calendaristic”, arată noul proiect de lege. Din nou, nu este precizat salariul la care se face referire. Ca o paralelă, sejururile în România cumpărate anul trecut cu vouchere de vacanţă au totalizat aproximativ 10 milioane de euro, o sumă de aproape patru ori mai mare faţă de 2015 şi de şase ori mai mare faţă de 2014, notează Capital.ro.