Socrul premierului Victor Ponta, Ilie Sârbu (foto), a inițiat un proiect de lege conform căruia persoanele care au luat credite ipotecare și nu le pot achita să beneficieze de suspendarea temporară a executării silite a imobilelor, până la redresarea financiară.

Pentru a putea beneficia de aceste facilități, debitorii trebuie să  facă dovada că imobilul  executat silit are destinație de locuință pentru familia sa, că nu deține alt imobil în acest scop și că nu realizează mai mult decât venitul minim garantat pe conomie pentru fiecare membru al familiei sale. Aceste condiții trebuie îndeplinite cumulativ.

Iniţiatorii motivează necesitatea adoptării acestui proiect prin faptul că legislația românească nu conține dispoziții de favorizare a debitorilor care au credite ipotecare, cum ar fi norme privind iertarea de datorie sau de amânare a executării silite pentru o anumită perioadă de timp, prin care să i se ofere debitorului posibilitatea de a se redresa economic şi de a fi în măsură să achite ratele.

„Inițiator cu greutate”

În prezent, circa 90% dintre românii aflați în pragul executării silite se încadrează în condițiile prevăzute în proiect, astfel că măsura este binevenită, apreciază avocatul Gheorghe Piperea. În plus, proiectul are toate șansele să treacă de Parlament, în condițiile în care unul dintre inițiatorii săi, liderul social-democrat Ilie Sârbu, este și socrul premierului. Victor Ponta de abia și-a lansat candidatura la alegerile prezidențiale.

Însă, apar câteva proble­me. Prima este legată de faptul că măsura îi defavorizează pe cei care deja și-au pierdut casele, după ce nu au mai putut plăti ratele. „Rămâne de văzut ce decizii politice se vor lua cu privire la cei care deja au fost executați silit, pentru cei care s-au sinucis din această cauză”, a declarat, pentru EVZ, Gheorghe Piperea.

Opoziția băncilor

Cea de-a doua este legată de opoziția băncilor față de  proiect, întrucât se vor vedea în imposibilitatea de a recupera creditele restante, prin scoaterea la vânzare a imobilelor ipotecate. Mai mult decât atât, piața vânzării portofoliilor de credite restante este în plin avânt, astfel că o asemenea măsură i-ar putea împiedica pe bancheri să își curețe portofoliile de împrumuturile neperformante. „Cât timp vom rămâne cu banii blocați în active neperformante nu vom avea de unde să dăm credite”, ne-au precizat surse din mediul bancar.

Totodată, bancherii spun că, atunci când anumite persoane pot beneficia de facilități, nu se dau în lături de la încălcarea legii. „Din practică, am observat că atunci când se acordă scutiri, oamenii vin cu documente false privind starea de sănătate sau veniturile, numai să aibă beneficii”, arată sursele citate. Adică, să nu ramburseze împrumuturile.

Valoarea totală a creditelor restante în lei ale populației și firmelor, înregistrată în luna iunie 2014, se cifrează la aproximativ 12,68 miliarde de lei, în vreme ce restanțele la creditele în valută se ridicau la 18,6 miliarde lei (echivalent), potrivit ultimelor date publicate de BNR.

Amninistii pe bandă rulantă

Din 2012 încoace, membrii PSD au propus mai multe amnistii fiscale pentru diferite categorii de persoane. Ministrul Muncii, Rovana Plumb, anunța că o amnistie fiscală pentru persoane care au beneficiat de diverse forme de sprijin, pensii sau indemnizații pentru mame și care sunt obligate, „din cauza unor erori administrative”, să restituie bani, va fi aprobată în prima ședință de guvern de după vacanța executivului, pe 20 august.

Totodată, a fost votată o lege prin care cei care primesc pensii în contul muncii la CAP scapă de plata unor penalități, tot ca urmare a unor erori de calcul. În primăvara lui 2013, senatorul PSD Trifon Belacurencu a depus o initiațivă legislativa care prevedea amnistia fiscală pentru bugetarii care au primit sporuri ilegale în 2011.

Cum au procedat alte state

Diverse măsuri de susținere a persoanelor care riscau să fie executate silit de bănci, în contul creditelor ipotecare restante, au fost implementate în multe țări. Spre exemplu, sud-coreenii au înființat Fondul Național al Fericirii, care rambursează, în anumite condiții, împrumuturile luate de populație de la bănci. Însă, debitorii nu scapă de plata datoriilor, ci vor achita în continuare ratele, până la stingerea creditelor. Numai că ei devin datori statului, care aplică dobânzi mai mici și acceptă perioade mai lungi de creditare comparativ cu băncile.