PUBLICAȚIILE NOASTRE:

Fapt divers

George Maior, despre ameninţările la adresa României: "POLITIZAREA administraţiei e un element de mare vulnerabilitate pentru noi"

Autor: | | 54 Comentarii | 2663 Vizualizari
14-03/09_maior_presidency-465x390
Directorul Serviciului Român de Informaţii se afla la Adevărul Live, unde discută despre criza din Ucraina, despre pericolele care ameninţă România, alianţa NATO, parteneriatul SUA, justiţia , dar şi despre clasa politică din România. George Maior este de părere că oamenii politici sunt mult mai preocupaţi de propria imagine decât de soarta cetăţenilor. Deşi este o prezenţă rară la tv, George Maior a ţinut să lămurească populaţia cu privire la anumite chestiuni. "Un director de servicii apare rar să vorbească. Munca noastră se desfăşoară mai mult pe un fron nevăzut. Încercăm să înţelegem aceste pericole, să le cunoaştem şi să le contracarăm".

Cele mai importante declaraţii ale lui George Maior, la Adevărul Live.

Despre criza din Ucraina

  • Acum, vedeţi că trăim o perioadă foarte complicată din punct de vedere al evoluţiilor regionale: criza din Ucraina, politica agresivă a Rusiei sunt elemente care trebuie să ne îngrijoreze, în primul rând din perspectiva posibilităţilor de propagare a unor fenomene negative pe teritoriul României, munca noastră, vigilenţa ne fac să privim cu mai mult calm decât s-ar părea la prima vedere contracararea acestor evenimente. Statul este fără niciun dubiu pregătit prin forţa sa, prin capacităţile sale informative, să răspundă acestor provocări, ceea ce nu înseamnă că nu trebuie să fim atenţi, să cunoaştem bine situaţia şi să lucrăm împreună cu aliaţii. Sunt şi multe alte pericole, unele clasice legate de registrul terorismului - vedeţi ce se petrece în alte state - şi mă refer la Norvegia care a lansat o alertă naţională. Pericolul crimei organizate, de tip transfrontralier, vulnerabilităţi proprii pe care le avem şi le tratăm - mă refer la corupţie, la problema evaziunii fiscale care afectează bugetul şi buzunarul românilor, deci foarte multe aspecte interdependente, complexe necesită vigilenţă sporită zi de zi.
  • În caz de criză majoră internaţională, e important să nu fii nevoit să apelezi la surse din alte zone, poate chiar la preţuri mari, ci să poţi subzista. Cred că, prin programul desfăşurat la nivel strategic din punct de vedere al evoluţiei energiei, această independenţă poate fi obţinută spre finele deceniului. Independenţa energetică nu se suprapune şi nu se confundă cu securitatea energetică. Aceasta presupune şi protecţia sporită a infrastructurilor critice din domeniu. Suntem a treia ţară din UE din punct de vedere al independenţei energetice, problema e ce facem cu ea. Cu alte cuvinte, vom exporta, spre ce zone vom exporta, vom crea infrastructura necesară, ne îndreptăm spre zone cu un necesar mai mare, ca Turcia?


Despre independenţa României din punct de vedere energetic

  • Noi am pledat pentru realizarea Nabucco. Nabucco, şi din alte raţiuni pe care nu am să le dezvolt, nu a fost realizat. A fost un eşec datorat unor factori pe care nu i-am putut controla, inclusiv de genul celor pe care i-aţi menţionat. Acum suntem într-o nouă situaţie, vrem să vedem cum ne putem racorda la TAP.

 

Despre rezistenţa României în faţa unei ameninţări

  • Eu am credinţa că instituţiile statului, nu mă refer doar la SRI, trebuie întărite. Această întărire creează o infrastructură strategică şi care se poate apăra în faţa unor intenţii de a reveni la timpuri desuete sau demult trecute, de a atrage atenţia liderilor că ei înşişi vor avea de pierdut dacă vor încerca întoarceri nefericite în timp. Principiul ireversibilităţii nu funcţionează întotdeauna în politică.

 

Despre cazul gazelor de şist

  • Sunt şi aici mulţi factori. Pe de o parte, îngrijorarea legitimă a unor segmente ale populaţiei manifestate în zona ecologistă, ONG-uri care cer răspunsuri. Deci e o dimensiune legitimă, generează o dezbatere, dar există şi influenţe externe care s-au manifestat în Bulgaria, unde Chevron a părăsit ideea de a continua cu explorările, există ramificaţii şi la noi. Eu, personal, nu sunt fanul gazelor de şist, dar nici nu pot să închid ochii când există potenţial pe această dimensiune nouă. Eu aş fi în favoarea continuării, să încercăm să ne gândim într-o perspectivă mai amplă de timp, când resursele convenţionale se vor epuiza.

 

Despre NATO - Oamenii se întreabă dacă apartenenţa la UE, NATO e suficientă să dormim liniştiţi?

  • Ne oferă cea mai importantă garanţie de securitate pe care a avut-o România în întreaga sa istorie. Vorbeaţi de a dormi liniştiţi - noi ne aşternem cum dormim, deşi trebuie să fim conştienţi că trebuie să muncim pentru a face faţă acestor pericole. Nimeni nu va putea suplini total propria capacitate a statului în faţa acestor provocări, deci lucrurile sunt undeva la mijloc.
     
  • Am păstrat legătura cu foarte mulţi oficiali ai alianţei şi mă bucur că foarte multe discuţii pe care le-am avut atunci şi anumite elemente de noutate pe care le-am adus la masa alianţei s-au adeverit ca element de anticipare încă de atunci. Vreau să spun clar că nici aceste evenimente de care vorbeam - mă refer la Ucraina, la politica Rusiei nu au reprezentat o noutate totală pentru noi, nu am venit în întâmpinarea lor nepregătiţi, ci în decursul acestor ani, pe baza acelor discuţii, a altor acţiuni derulate de statul român ele au putut crea un complex strategic bun pentru România.
  • Problemele mari se vor manifesta pe acest flanc sudic, Marea Neagră va deveni în timp o falie geopolitică la intersecţia unor actori extrem de puternici - Turcia, Ucraina, Rusia. La nivel strategic, aceste elemente au fost înţelese şi nu suntem surprinşi strategic de aceste evoluţii, ceea ce oferă şi capacităţi adecvate de răspuns.
  • Să nu uităm că am fost şi primii care au ridicat problema securităţii energetice. Aceste evoluţii confirmă un tip de gândire strategică pe care statul a putut-o proiecta bine şi eficient din acei ani. Aceste mesaje nu au fost mereu receptate profund la nivelul tuturor aliaţilor. Au existat timpi istorici, poate, irosiţi şi datorită situaţiei globale - mă refer la conflictele din Afganistan, din Irak, dar iată că acum ne apropiem de graniţele alianţei şi ar trebui regândite anumite concepte cu care se opera prin anii 2004-2005. Aici mă refer la o altă redistribuţie a forţelor NATO, cu un centru de gravitaţie mai sporit în zona estică şi sudică. Văd că începe acest proces să fie pus în aplicare.Dincolo de proiecţia peste teritoriul NATO a politicii alianţei, trebuie să ne gândim şi la problemele noastre. Şi viitorul summit din Marea Britanie va avea în vedere aceste chestiuni.
  • Să ne aducem aminte şi de faptul că am fost printre primii care am avertizat asupra noii dimensiuni generate de pericolul cibernetic. Acest lucru va fi relevant în contextul a ce se întâmplă în plan regional. Nu cred că vom avea parte de războaie de tip clasic, ci de acţiuni cibernetice, atacuri informative, acţiuni economice care pot crea disrupţii în evoluţiile economice. Acest tip nou de război, mai complicat decât cel clasic, va afecta regiunea.

 

Despre clasa politică din România

  • Uneori suferim poate din cauza unei prea mari pasiuni în lupta politică internă. Părem că suntem mai reactivi şi nu proactivi la aceste fenomene. Din punct de vedere al unor esenţe vitale care ţin de stat, există oameni care propun decizii adecvate pentru a participa în această reconfigurare de câmp geopolitic şi economic. Sunt prudent-optimist că avem capacitatea de a fi actori importanţi în aceste procese de transformare. Trebuie să ştim să ne identificăm aliaţii - Polonia, Turcia - să fim în avanpostul acestor transformări.
  • Ca observator, pot spune că actuala clasă politică, prin munca ei, totuşi, a susţinut integrarea României în NATO şi UE. Cred că o tară a actualei clase politice e aceea de a se reproduce prea mult pentru sine - partid înainte de stat. Obiectivul final al clasei politice ar trebui să fie conducerea înainte a societăţii şi nu partidul să fie obiectiv final. Sunt şi lideri care gândesc aşa, dar prea puţini. Majoritatea sunt preocupaţi de propria imagine, perpetuare în politică, fără să aibă un bilanţ în care să spună: da, am produs acea lege care ne-a dus mai departe, am luat decizia guvernamentală care să creeze prosperitate... Prea puţini.
  • Puţini au avceastă forţă de a translata, de a face această trecere de la om politic la om de stat, care poate să-şi sacrifice imaginea, dar care a realizat ceva bun pentru stat. La noi e înclinată mai mult spre momentul personal decât pentru cetăţenii lor.
  • Liderii ar trebui să vadă, să gândească în perspectivă. Nu poţi vedea înainte dacă mai mult te uiţi în oglindă, puţini au această forţă de a face acest salt calitativ, trecerea de la om politic la om de stat, care ştie că va pierde chiar susţinere politică, dar că a realizat ceva bun pentru stat şi istoria, în retrospectivă, îl va aşeza unde trebuie. Natura umană e înclinată mai mult către interesul de moment.

 

Despre parteneriatul SUA şi eventual parteneriat cu Germania

  • Pivotul de securitate al ţării noastre este dat de parteneriatul cu SUA, care are o componentă militară vizibilă. Vorbim de expertiză, de un anumit aport financiar, dar există şi componenta mai puţin vizibilă, unde parteneriatul este foarte solid. Să nu credeţi că vizitele directorilor CIA au valoare pur diplomatică, se discută lucruri foarte sensibile din punctul de vedere al acestei interacţiuni. Nu sunt de acord cu cei care spun că ar fi relaţii de subordonare, suntem perfect egali - schimb de informaţii reciproc.

 

Despre justiţia în România

  • Evoluţia din ultimii ani a justiţiei a fost atât de solidă şi acest lucru se reflectă şi în percepţia populaţiei asupra acestor instituţii, încât va fi foarte greu pentru cineva, dacă nu vrea să piardă credibilitate în mod masiv, să reverseze această achiziţie bună pentru evoluţia României. Aceste instituţii vor şti să dezvolte mecanisme imunitare. Eu sunt optimist, dar cu prudenţă, că lucrurile vor merge spre progres, chiar dacă nu liniar.

 

Despre relaţia dintre Rusia şi România

  • Când Rusia îşi va revizui o politică de tip neoimperial, care ne împinge spre un neo-război rece, mai complicat din punct de vedere al viziunilor diferite asupra lumii... anexarea unui teritoriu nu cred că face parte din dreptul internaţional al secolului XXI şi de aici două viziuni diferite care se manifestă prin acţiuni asimetrice, de tip militar.
  • Vedeţi avioane doborâte sub umbra unui stat a unor acţiuni pe care le putem denumi teroriste. Noi suntem, de data asta, de partea bună a istoriei. E lipsit de realism să ne gândim la posibilitatea acestei punţi. Poate când Rusia va revizui politica asta agresivă, se pot discuta asemenea formule. Părerea mea e că Rusia greşeşte din punct de vedere al forţei sale.
  • S-ar putea spune că anexarea unui teritoriu e un element de forţă, dar e o pierdere de legitimitate. Putin, care poate fi acuzat de multe, dar nu de lipsă de inteligenţă, cred că îşi va dea seama de aceste lucruri.

 

Despre munca din SRI

  • Mereu e loc de mai bine. Nu suntem perfecţi, am făcut şi noi greşeli, nu e o vină de o parte sau de alta. Per ansamblu, cred că de multe ori am ajutat la luarea unor decizii diplomatice, strategice bune. Omul politic, guvernamental se gândeşte şi la interesele guvernamentale. Uneori, o informaţie negativă ar putea distruge un proiect. Transmitem o analiză, să spunem, la un ministru, văd că nu se înţeleg anumite lucruri, discut cu domnia sa şi văd că se ajunge la o anumită armonizare.
  • Ministerul are şi el propriile resurse de informaţie, deci din această interacţiune s-ar putea crea un tablou al cunoaşterii mai bun.

Despre conceptul de hartă al intereselor naţionale

  • Atât politicianul, cât şi analistul aruncă în spaţiu conceptul de interes naţional fără să-l definească. Există interese naţionale, unele prevăzute în Constituţie, care sunt clasice şi permanente, există şi interese care trebuie definite precis, adaptate. De exemplu, interesul naţional al României a fost să nu recunoaştem Kosovo. Poate există o conjunctură ulterioară în care am putea regândi această chestiune. Părerea mea e că atunci am procedat bine. Avem interesul naţional de a ajuta Repulbica Moldova să se apropie de UE. Poate în 30 de ani vom adăuga noi nuanţe la acest interes naţional. Avem nevoie de o hartă care ne arată drumul de parcurs pentru realizarea unui interes naţional.

 

Despre politizarea administraţiei publice

  • E un element de mare vulnerabilitate pentru noi, revin la politicianul care pune partidul înainte de stat. Puţini politicieni încearcă să se profesionalizeze într-un anumit domeniu, pe care trebuie să-l stăpânească. De aici pornesc lucruri negative. Prin elementul politruc distrugem o resursă strategică a statului. Când se va învăţa acest lucru, inclusiv prin sancţiunea votului, poate lucrurile vor sta mai bine. Nu există stat democratic modern unde se negociază funcţiile de cea mai mare expertiză în sens politic. Mai grav, în domeniul securităţii naţionale se aşază oameni pe criterii politice. A existat problema asta la MAI. Cum să funcţioneze bine aplicarea legii dacă se petrec asemenea lucruri? E chestie şi de voinţă politică.


 


 


 


Tag-uri: George Maior, Ucraina, SRI, NATO, politica, romania
În lipsa unui acord scris din partea Evenimentul Zilei, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului George Maior, despre ameninţările la adresa României: "POLITIZAREA administraţiei e un element de mare vulnerabilitate pentru noi".




SPUNE-TI PAREREAAcum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Cele mai distribuite articole similare

Libertatea

RTV

WOWbiz

B1

Ziare.com

Unica

Capital

Fanatik

Alte articole EVZ pe aceeasi tema

spune-ti parerea Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>





Pentru a instaura un cadru civilizat de discuţii, de eliminare a "postacilor" de partid sau a celor plătiţi ca să blocheze un articol civilizat, am adoptat următoarele soluţii, în privinţa comentariilor:
  • 1) Moderarea comentariilor lăsate în formularul de la finalul articolelor o dată la o oră – în acest caz, comentariile nu vor apărea instant.
  • 2) Postarea instant a comentariilor lăsate prin intermediul contului de facebook – în acest caz comentariile vor fi postate imediat. Puteţi să vă faceţi cont de Facebook aici.
Orice critică este acceptată pe site-ul evz.ro, cu condiţia păstrării unui limbaj civilizat, toate aceste măsuri fiind şi în sprijinul celor interesaţi să-şi expună punctele de vedere fără a mai fi hărţuiţi.
Sperăm că veţi înţelege adevărata valoare a demersului evz.ro şi vă veţi asuma responsabilitatea alături de noi.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul EVZ.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

CITEŞTE Şi
Nume: Prenume: Varsta: Email: Localitate: Judet: Telefon:


Sex: M / F




Ma abonez la newsletter
Sunt de acord cu termenii si conditiile concursului
* Toate campurile formularului sunt obligatorii