Mallurile falimentare încep să se transforme în fabrici

Mallurile falimentare încep să se transforme în fabrici

Zeci de fabrici au lăsat locul centrelor comerciale moderne, în perioada de vârf a pieţei imobiliare. Un deceniu mai târziu, o parte din mallurile eşuate au început să fie transformate, din nou, în spaţii de producţie. Pe parcurs s-au pierdut sute de milioane de euro

Românii fac astăzi cumpărături în peste 60 de malluri. Majoritatea spaţiilor moderne de retail, circa 75% din total, sunt grupate în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Constanţa, Craiova şi Braşov. Multe malluri sunt amplasate în locul unor foste fabrici, care au fost lăsate în paragină sau mutate în afara centrelor urbane.

Dacă apetitul pentru oraşele mari este justificat de puterea de cumpărare sporită din aceste zone, lucrurile se schimbă în privinţa oraşelor de talie medie sau mică. Cele mai multe malluri care au dat chix în perioada de criză sunt amplasate în municipii de rang doi. Competiţia, amplasamentul ales prost şi veniturile mai scăzute ale populaţiei au contribuit din plin la eşecul acestor proiecte.

Revista Capital a identificat nouă centre comerciale a căror destinaţie iniţială a fost schimbată sau urmează să fie schimbată din cauza performanţelor slabe. Investitorii care le-au cumpărat le-au transformat în fabrici de componente auto, depozite, birouri sau chiar sediu de judecătorie.

Ne puteți urmări și pe Google News

Componente auto

Prima fabrică deschisă întrun fost mall a fost cea a nemţilor de la Leoni, care au închiriat aproape o treime din Armonia Arad şi de doi ani produc aici cabluri pentru industria auto. Tendinţa a continuat cu hipermarketul PIC din Oradea, ce aparţinuse unei reţele dezvoltate de fraţii Ilie şi Cornel Penescu. Proprietatea a fost cumpărată în procedură de faliment de grupul maltez Zacaria şi închiriată americanilor de la Inteva Products, care realizează de un an şi jumătate componente pentru sisteme de acoperişuri auto.

În mod similar, hipermarketul PIC din Călăraşi a ajuns în proprietatea francezilor de la Saint-Gobain, care vor să îl transforme într-o fabrică de parbrize, în care vor lucra 130 de persoane.

Soluţia birourilor

Cel mai inedit parcurs avut de un centru comercial românesc aparţine, cu siguranţă, City Mall din Bucureşti. Cumpărat în 2005 pentru 46 mil. euro de omul de afaceri grec Ioannis Papalekas, mallul a fost vândut la un an distanţă cu 103,5 mil. euro şi răscumpărat, în faliment, cinci ani mai târziu de acelaşi investitor pentru 17,3 mil. euro. Ulterior, Papalekas a transformat mallul în spaţii de birouri şi a intrat în contabilitatea firmei sale cu o valoare de 62 mil. euro. City Mall este singurul mall din Bucureşti care şi-a schimbat complet destinaţia, însă Plaza România este un alt exemplu de mall care şi-a transformat o aripă în spaţii de birouri.