Multe muzee din România se mulțumesc doar cu prezentări clasice ale colecțiilor pe care le au. Numai că vremurile s-au mai schimbat, iar vizitatorii vor să se simtă „băgați înseamă”, vor să fie implicați, să fie co-participanți la evenimente.
Ministrul Culturii Vlad Alexandrescu spunea de curând că niciun muzeu din România nu este la fel de deschis către public ca muzeele din Europa și are de gând să lucreze la acest aspect. Am stat de vorbă cu Dragoș Neamu, consilierul ministrului culturii, care, de ieri, a preluat și managementul interimar al Muzeului Național de Artă a României(MNAR) . La începutul lunii martie, posturile de manager de la MNAR și de la Muzeul Național al Țăranului Român au fost scoase la concurs. Cine pariticpă la acest concurs trebuie să vină cu idei inovatoare. L-am întrebat pe Dragoș Neamu, care, totodată este și director executiv al Rețelei Naționale a Muzeelor din România și membru în board-ul Rețelei Europene a Muzeelor, care este viziunea sa în ceea ce privește „revoluționarea” atitudinii muzeelor în ceea ce privește relația lor cu vizitatorii.
Dragoș Neamu, consilierul ministrului Culturii și manager interimar al MNAR
Ne puteți urmări și pe Google News
Evenimentul zilei: - Ministrul Culturii vorbește în ultima vreme despre o schimbare, o modernizare a muzeelor din România. Să fie mai interactive, să fie acolo şi o cafenea, o librărie, un spațiu de enterteinment etc. Cum văd cei care conduc muzeele această idee?
Dragoș Neamu: - Eu sunt absolut convins că managerii muzeelor din România sunt foarte conştienţi de importanța acestor servicii care ar trebui să existe în instituţiile pe care le conduc, unii fiind în permanent dialog cu mine şi cu alţi colegi din breaslă şi întrebând despre modalităţile concrete şi legale prin care aceste lucruri pot fi posibile. Cât priveşte interactivitatea şi, aş adaugă aici cu permisiunea dumneavoastră şi dimensiunea participativă, această nu are nicio oprelişte de ordin legislativ sau strategic şi este la latitudinea fiecărui manager. Practic, muzeele trebuie să îşi asume mai multe roluri în zilele noastre, motivate de presiunea unor factori care vin din societate şi din mediul în care activează - agenda digitală, schimbările economice, scăderea sprijinului public acordat sectorului cultural, schimbarea aşteptărilor şi nevoilor publicului. Or, în ce priveşte acest ultim factor, participarea a început să condiţioneze practic decizia vizitării unui muzeu. Nu stimulezi această latura esenţială ca formă de delectare şi de învăţare, atunci rişti să nu mai exişti ca muzeu în conştiinţa publică sau comunitară! - A venit cineva cu vreo propunere? - Propuneri concrete de rezolvare a acestor aspecte mai sus-amintite, nu. Nici nu trebuie să fie exprimate sau anunţate public. Ele sunt o chestiune de viziune şi de atitudine managerială internă. Există, însă, politici şi exemple de bună practică cu miile, care oferă o serie de soluţii şi instrumente care mai de care mai inovatoare, mai creative şi mai sustenabile în acest sens. - Legislaţia le permite şefilor de muzee să şi facă aceste schimbări? - Da, în ciuda existenţei unor legi care, din păcate, sunt destul de interpretabile sau aproximative. Poţi închiria, de exemplu, spaţii din muzeu dedicate pentru a prelua asemenea funcţii sau destinaţii convertibile în servicii oferite publicului. Ce nu mă mulţumeşte pe mine personal este faptul că un proces de închiriere a unui spaţiu de muzeu în vederea amenajării unei librării de artă trebuie să se bazeze pe o licitaţie pulică. Or, aici, cei care vin cu oferta cea mai ieftină câştigă licitaţia. Acest lucru nu garantează şi calitatea serviciului oferit, nu mai vorbesc de soluţiile creative de amenajarea şi de umplere cu conţinut a spaţiilor respective. Ar trebui regândit sistemul de achiziţii publice în funcţie de situaţii particulare, mai ales pentru domeniile ce vizează cultura, arta şi patrimoniul cultural. - Ministerul Culturii s-a gândit la un mod de a aborda această problematica, de a le da recomandări celor din muzee? -În actualul cabinet s-a făcut chiar o prioritate din eficientizarea perfomannței manageriale în muzee şi nu numai. Am încercat să schimbăm şi legea managementului instituţiilor publice de cultură pentru asta, idee la care nu am renunţat. Recomandări directe se dau prin intermediul întâlnirilor cu managerii instituţiilor de cultură din subordine, prin strategia sectorială la care se lucrează pentru forma ei finală, rafinată. În plus, caietele de obiective sau de sarcini ce sunt dezvoltate pentru concursurile de management sunt gândite în asemenea mod încât să cuprindă toate elementele ce configurează profilul unui muzeu modern, adaptat societăţii în care activează. Unele astfel de elemente încearcă tot mai mult să sugereze faptul că muzeele trebuie să se îndrepte către un tip de management mai degrabă antreprenorial. Atenţie, însă, sensul noţiunii de antreprenor nu mai este acela care implică o componentă exclusiv de afacere orientată către profit, către un capital financiar, ci şi către un capital social şi cultural deopotrivă. - Va ocupaţi de unul dintre cele mai importante evenimente culturale al anului –„Noaptea Muzeelor”. Ce dorinţe aţi identificat la oameni, la vizitatori? Ce nemulţumiri faţă de oferta muzeelor? Vizitatorii au idei în ceea ce priveşte acest aspect? -Nu este deloc întâmplător faptul că vizitatorii doresc tot mai mult ca muzeele să adopte o agendă digitală şi o componentă tot mai creativă, care să le ofere şansa de a crea conţinut în interiorul muzeelor, de a experimenta utilizând resursele muzeelor, mai ales colecţiile acestora. Doresc să înveţe utilizând mai ales instrumentele tehnologice şi multimedia. De exemplu, pentru acest an le-am pregătit o aplicaţie pe telefoanele mobile cu ajutorul cărora vor avea parte de un ghidaj audio-video foarte interesant. Trebuie menţionat, însă, că la acest serviciu contribuţia decisivă este a muzeografilor pentru că ei vor crea poveştile. Pe viitor ne propunem ca aceste poveşti să fie create chiar de vizitatori, prin ajutorul oferit de muzeografi. Iată cum, încet-încet, putem transforma muzeele chiar în spaţii vii de co-working, laboratoare unde creativitatea să zburde în voie.
Recomandările noastre
