Marea Chinei dă în CLOCOT. Capcana chineză se ÎNCHIDE, profitând de BOMBA lui Kim. Obama stă cu mâinile în sân

Marea Chinei dă în CLOCOT. Capcana chineză se ÎNCHIDE, profitând de BOMBA lui Kim. Obama stă cu mâinile în sân

Două avioane civile chineze au aterizat miercuri pe unul dintre recifurile revendicate de mai multe națiuni, în Marea Chinei de Sud, în ciuda numeroaselor proteste internaționale manifestate cu ocazia unui prim vol asemănător, cu câteva zile înainte.

Beijingul a reușit să dea din nou în clocot Marea Chinei. Prima aterizare a unui avion civil pe un recif din Arhipelagul Spratly, revendicat de mai multe țări din zonă a provocat proteste vii din partea vecinilor.

Aceștia au acuzat Beijingul că și-a încordat demonstrativ mușchii pentru a arăta că nu are nici o ezitare de a pune stăpânire pe aceste insule aflate în litigiu internațional.

Un „zbor de încercare” a aterizat pe reciful „Fiery Cross”, confirma sâmbăta trecută Hua Chungying, purtător de cuvânt al Ministerului chinez de Externe.

Ne puteți urmări și pe Google News

China a început în 2014 operațiunile de acoperire cu nisip și beton a recifelor din acest arhipelag situat la o mie de kilometri distanță de provincia Hainan, pentru a amenaja o serie de utilități, inclusiv trei piste de aterizare.

Miercuri, în timp ce Coreea de Nord anunța primul său test reușit cu bomba cu hidrogen, Beijingul anunța și ea că alte două avioane civileale au aterizat pe „Fiery Cross”, unde există o pistă lungă de 3000 de metri.

Experții nu au nici o îndoială: în curând, în arhipelag vor ateriza și primele aeronave militare chineze, ceea ce va schimba toate datele strategice ale regiunii.

Strania coincidență a celor două anunțuri poate duce cu gândul la o diversiune a Phenianului, care să pună pe jar regiunea, în vreme ce China, aliata lui Kim, să profite de concentrarea americanilor și japonezilor asupra bombei lui Kim pentru a pune definitiv stăpânire pe Arhipelagul Spratly.

Până când Beijingul își va finaliza construcția celui de-al doilea portavion și va pune la punct grupurile navale care trebuie să-i servească drept escortă, China folosește noile baze din Spratly pentru a-și extinde forța în regiune.

Cele trei piste sunt suficient de lungi pentru a permite aterizarea de bombardiere cu rază lungă de acțiune, de aeronave grele de transport trupe și a celor mai performante avioane de luptă chineze, oferindu-i astfel Beijingului o puternică prezență militară în centrul Mării Chinei de Sud, zonă strategică, bogată în hidrocarburi și tranzitată de o mare parte din comerțul internațional.

China ar putea folosi aceste baze, care vor fi dotate și cu instalații portuare, pentru a impune o zonă de apărare aeriană și a controla apele teritoriilor pe care le revendică. Adică 90% din Marea Chinei, aflată în litigiu cu Japonia, Filipine, Vietnam, Brunei, Malaiesia și Taiwan.

Beijingul a anunțat deja că nu are de gând să respecte deciziile Curții Permanente de Arbitraj în acest diferend.

Regimul filipinez a reacționat virulent la această ocupare de facto a insulelor:

„Există temeri că astfel China va fi în măsură să preia controlul asupra Mării Chinei, afectând libertatea navigației și libertatea de survol.”

La rândul său, Washingtonul a acuzat China că „exacerbează tensiunile și pune în pericol stabilitatea regională”.

Senatorul John McCain, președintele Comisiei de Apărare din Senat, a criticat administrația Obama reproșându-i că a întârziat să trimită patrulele cerute insistent de către Pentagon în zona de 12 mile nautice din jurul recifelor, pentru a impune respectarea libertății de navigație.

Beijingul a respins toate acuzațiile, afirmând că avioanele au aterizat pe teritoriu chinez. Hua Chunying a declarat:

„Sperăm că Statele Unite vor manifesta o atitudine echitabilă și obiectivă, abținându-se de la comentarii care să creeze confuzie și să aducă prejudicii păcii regionale și stabilității.”

În 2014, instalarea unei platforme petroliere chineze în apele Insulelor Paracels, aflate și ele în litigiu, a provocat în Vietnam cele mai violente manifestații de stradă anti-chineze din ultimele decenii, forțând Beijingul să evacueze câteva mii dintre cetățenii săi rezidenți.