Mărturia ultimului spectator al Cinematografului PATRIA! MOARTEA plănuită a unui simbol

Mărturia ultimului spectator al Cinematografului PATRIA! MOARTEA plănuită a unui simbol

Legea promulgată de Iohannis, privind riscul seismic, a scos în afara legii unele dintre cele mai cunoscute instituţii de cultură din Capitală, dar şi zeci de cluburi, bănci şi magazine. Cinematograful Patria, cândva unul dintre cele mai apreciate locuri din Bucureşti, a devenit istorie până la o posibilă reconsolidare a clădirii.

Până să se închidă, Patria era doar o umbră a succesului de acum câţiva zeci de ani. Cu toate că aducea şi filme noi, publicul ezita să mai intre în sala prăfuită şi goală din cinema.

Andrada Năstase, de 23 de ani,  a povestit ultima experienţă pe care a avut-o în cinematograful în care părinţii ei s-au sărutat prima oară.

,,Când spun cinema mă gândesc la o sală gândită numai pentru asta, nu la un spațiu comercial imens care are și o așa zisă zonă de relaxare. Ascult cu plăcere poveștile despre cozile interminabile de la Cinematograful Patria la fiecare lansare de film. În fond, acestea sunt amintiri, au rămas doar poveștile. Astăzi, din simbolul unei generații a rămas doar o umbră demodată.”, începe studenta.

 

Doi oameni într-o sală cu 1000 de locuri

Ultima zvâcnire de la Patria a fost una tristă. În sala imensă, filmele rulau cu întârziere să se strângă măcar patru-cinci  persoane.

Ne puteți urmări și pe Google News

,,Eram prin centrul orașului și sincer nici nu aveam prea mult timp la dispoziție să ne deplasăm către unul dintre marile centre comerciale. Ora se potrivea perfect cu programul nostru, așa că am ales să vedem Ted 2 la Patria. Începea la fără un sfert, noi am ajuns cu un minut întârziere și am găsit casa de bilete goală. Într-un suflet vine o doamnă amabilă care se pregătea să iasă la tigară și ne spune că filmul nu a început încă și ca dat fiind faptul că suntem doar eu și prietena mea, nu ne poate oferi bilete.În tot acest timp, pe site-urile de profil, filmul TED2 este cotat ca una dintre cele mai bune apariții. Oamenii merg să-l vadă la mall.Doamna, pe același ton calm și înțelegător ne spune <<Mami, v-aș lăsa cu dragă inimă, dar proiecționistul nu ar fi de acord. În primul rând, o lampă e 9000 de lei și se uzează extrem de repede, efectiv nu se scot banii și apoi… apoi ne ceartă și pe noi de sus. Stau aici de dimineață până noaptea și vă rog să mă credeți că aș vrea să vă las, dar să fie măcar patru oameni.>>

Proiecţiile de film se anulau constant

Doamna de la casă confirmă oricui că din lipsa spectatorilor proiecţiile programate se anulau constant.

,,Imediat, privirea i se luminează și ne întoarcem să vedem un cuplu de liceeni interesați să vadă filmul. Ne numără entuziasmată „Unu. Doi. Trei. Patru.”, țopăie până în spatele ghișeului sunându-l pe proiecționist în mers și spunându-i repede și apăsat să dea drumul filmului chiar în clipa aceea. Așa am ajuns să vedem Ted 2, patru oameni într-o sală cu 1014 locuri, răcoroasă și cu un ecran imens.”

Nu mai avem săli de cinematograf de stat

Andrada continuă supărată ultima amintire legată de Patria ,, M-am simțit de parca am asistat la agonia unui lucru ce-și dă ultima suflare sub talpa multiplexurilor și a coloșilor comerciali. Dincolo de demersurile, chipurile, „hipstărești” de a blama corporațiile, să cercetezi și să vezi că din 2008 încoace, din peste 400 de săli de cinematograf din țară ce aparțineau statului au rămas puțin peste 20 și că acestea sunt în moarte clinică, este intrigant.Nu cred că ține de alegerea publicului și că tranziția s-a făcut natural, cred că e o moarte plănuită, un asasinat. Mi se pare că vorbesc despre un copil cu cinci moașe de care nu se ocupă, în fapt, nimeni. Mingea e pasată dintr-o curte în alta, angajații se plâng degeaba, iar cei responsabili de a îmbunătăți lucrurile par să le distrugă în mod deliberat.”, încheie Andrada .

 

La doar trei luni distanţă de la experienţa studentei, Cinematograful şi-a închis definitiv uşile.