Miercuri urmează să fie votat în plenul Parlamentului Raportul Comisiei pentru Sănătate privind Proiectul de lege care interzice fumatul în spațiile publice închise. Însă, un amendament introdus fără o consultare publică, care interzice “afișarea” țigărilor “în locurile obligatorii de trecere”, naşte controverse.

Comercianții de produse din tutun susţin că își văd, practic, activitatea scoasă în afara legii, şi cer retrimiterea Raportului la Comisia de Sănătate pentru a fi rediscutat amendamentul, dat fiind că, potrivit Regulamentului Camerei, nu se pot depune sau retrage amendamente în plen.

În supermarketuri, activitatea ar putea fi paralizată, susţin comercianții, pentru că va crește timpul de servire a clientelei. Magazinele de proximitate și chioșcurile ar fi, de asemenea, serios afectate, trebuind, probabil, să ascundă țigările de ochii trecătorilor. Între timp, țigările de contrabandă, mai mult la vedere decât ascunse, vor fi în continuare disponibile oriunde: la colțul blocului, în piață, la metrou.

Clarificare

„Considerăm absolut necesară clarificarea amendamentului. Orice ambiguitate ar fi de natură să creeze confuzii de interpretare, iar dacă prin absurd această interpretare ar fi în sensul interzicerii expunerii produselor, consecinţele ar putea fi deosebit de grave. Este ştiut că, din cauza preţurilor fixe, profitul obţinut de comercianţi din vânzarea directă a produselor din tutun este foarte mic, rolul acestora fiind mai ales de a impulsiona vânzările altor produse (cu circa 40%). De asemenea, costurile generate de transformarea magazinelor pentru ascunderea produselor vor fi disproporționate. În plus, ne-am afla în imposibilitatea de a respecta prevederile Codului Fiscal: afişarea preţurilor pentru ţigarete şi corelarea acestora cu produsele”, a declarat Marius Gorgan, Administrator, Bognar Retail Vest, din Arad.

Comercianții susţin că această măsură va duce la creșterea traficului cu ţigări ilegale.

“Inițiatorii amendamentului au declarat că se urmărește de fapt restricționarea publicității pentru produsele din tutun. Probabil că din acest motiv s-a folosit termenul „afișare”, utilizat în mod normal pentru reclamă. Dacă e vorba, însă, de amplasarea produselor, atunci vor fi afectate mai ales micile magazine de cartier şi chioscurile. Şi în marile magazine activitatea va fi perturbată, dat fiind că va creşte timpul de servire a clienţilor. Totodată, măsura ar da un imbold suplimentar comerţului ilegal cu ţigări de contrabandă şi contrafăcute, mai ales în condiţiile în care, potrivit noii Directive a tutunului, pachetele se vor schimb la anul. Dacă nu le vor vedea, cumpărătorii nu vor putea face diferenţa între noile pachete şi cele vechi, între pachetele legale și cele ilegale”, a declarat Eugen Brebu, reprezentant al Ximena Food KAL din Timişoara.

Cum s-a ajuns aici

Amendamentul la proiectul de lege, introdus cu doar o seară înaintea ședinței din 10 noiembrie, a Comisiei de Sănătate prevedea iniţial ca este interzisă afişarea produselor din tutun la loc vizibil. Însă, la finalul dezbaterilor din ședința Comisiei, textul devenise: „În unitățile în care se comercializează produse din tutun, afişarea acestora în locurile obligatorii de trecere este interzisă.” Comercianții acuză faptul că acest amendament a fost introdus în textul proiectului în ultimul moment. În plus, ar fi lipsit o consultare cu reprezentanţii comercianților, ai industriei şi cu alte autorități, precum Ministerul Finanțelor Publice, Consiliul Concurentei sau Agenția Națională de Administrare Fiscală. Totodată, modul în care a fost formulat textul lasă loc de interpretări. 

Ce pot însemna „locuri obligatorii de trecere”? Casa de marcat, raftul, vitrina, intrarea în magazin sau la toaletă? Dar "afișare"?  E vorba de produsele propriu-zise, sau de reclamă?

Iată ce răspunde deputatul Horia Cristian, membru al Comisiei de Sănătate, unuia  dintre comercianții care au cerut clarificări: ”Prevederea legală la care faceți referire are în vedere interdicția de a poziționa produsele din tutun în locurile obligatorii de trecere. Prin aceasta se înțelege intrarea sau ieșirea din magazin, sau casele de marcat din magazine. Acestea (magazinele - n.r.) vor fi obligate să își reorganizeze activitatea asemănător cu modul în care se comercializează, în unele supermarketuri, produsele din alcool. Respectiv fie fac raioane separate, fie pot pune în raft cartoane care reprezintă fiecare tip de tutun, acestea se achită la casa de marcat și se ridică de la recepția magazinului”. Așadar, și magazinele mici ar putea fi obligate sa se reorganizeze dupa modelul supermarketurilor, însă cum vor avea spațiul necesar și resursele să o facă?

Pe de altă parte, în comunicatul de presă al ințiatoarei proiectului, deputata Aurelia Cristea, se arată că „reclama în cazul produselor de tutun va fi mai strict reglementată”. În comunicatul de presă al Coaliției România Respiră, dat presei după ședința comisiei se face referire la: „interzicerea expunerii vizibile la vânzare a produselor din tutun”.

Dacă este vorba despre interzicerea expunerii produselor, Parlamentul European a respins în proporție covârșitoare (80%) o măsură similară, după o analiză riguroasă. În plus, România a luat poziție, opunându-se ferm aplicării așa numitului "display ban" (interzicerea expunerii produselor) în Norvegia.

Situaţie delicată la nivel naţional

Potrivit comercianților, în prezent, există circa 75.000 de puncte de vânzare cu amănuntul în care se comercializează țigări, iar peste 50% dintre acestea vând en-detail. Produsele din tutun nu aduc profituri semnificative directe, dar impulsionează volumul vânzărilor altor produse, iar aplicarea amendamentului ar avea ca efect imediat scăderea abruptă a cifrei de afaceri ]n numeroase magazine. Pe termen mediu și lung, multe afaceri de familie ar putea dispărea și, implicit, zeci de mii de locuri de muncă. În timp ce comercianții se vor strădui să aplice legea, țigările de contrabandă vor fi în continuare disponibile oriunde: la colțul blocului, în piață, la metrou, avertizează detailiștii. Piața neagră în România e de aproape 15% (conform companiei de cercetare Novel), unul dintre cele mai ridicate niveluri din Europa, ceea ce înseamnă pierderi la buget de peste 500 de milioane de euro anual. Presupunând că jumătate din produsele din tutun sunt vândute la nivel național prin magazine mici, nivelul comerțului ilegal ar putea crește cu 50%.