PUBLICAȚIILE NOASTRE:

Social

Matriţa bijutierului dacilor devine un excelent instrument de promovare turistică

Autor: | | 1 Comentarii | 253 Vizualizari
Matriţa din bronz descoperită accidental la Sarmizegetusa Regia a fost vedeta ultimei ediţii a Târgului de Turism de la Romexpo. O cutie care imită vizual aproape perfect preţiosul obiect antic (în formă hexagonală şi de aceleaşi dimensiuni ca originalul) a atras mii de priviri.

Doar 500 de vizitatori au fost norocoşi şi au intrat în posesia cutiei spectaculoase, care, bineînţeles, conţine materiale de promovare turistică (pliante de prezentare şi un CD cu monografia judeţului Hunedoara).

Mai ieftină şi mai atractivă

„La ultimul târg de turism, în câteva ore am împărţit 500 de asemenea cutii. Singurele diferenţe faţă de original constau în faptul că nu am putut să avem o cutie cu simboluri şi forme reliefate iar cele două componente ale cutiei nu se închid complet, pentru a fi mai uşor de deschis. Fiecare beneficiar al «matriţei» turistice a avut parte şi de o prezentare a poveştii acesteia. O s-o menţinem ca instrument de promovare turistică şi la următoarele târguri de profil la care vom participa. Este, cred eu, spectaculoasă şi-n plus e mult mai ieftină decât un catalog clasic al cărui preţ e undeva între 180 şi 500 de lei. «Matriţa» noastră costă în jur de 40 de lei, cu tot cu materialele de promovare din ea”, spune Radu Barb, directorul Agenţiei de Dezvoltare Economică Hunedoara (ADEH), instituţie subordonată Consiliului Judeţean.

A trecut vremea pixurilor

Operatorii de turism din Hunedoara spun că „matriţa” pentru turişti a avut un succes neaşteptat şi încurajează ADEH să îşi menţină această abordare în ce priveşte materialele de promovare a judeţului: „Am fost şi noi prezenţi la Târgul de Turism şi am primit tot felul de materiale de promovare umbrele, stick-uri şi aşa mai departe. Vremea pixurilor şi brichetelor a trecut. După târg am fost sunat de foarte multe personalităţi chiar din domeniul turismului care mă rugau să le fac eu rost de câte o «matriţă». Mecanismul a fost simplu: vizitatorii vedeau matriţa, erau intrigaţi de ea, lângă matriţă era şi o hartă a obiectivelor turistice, turiştii se documentau mai bine, iar efectele încep să se vadă. Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cel puţin la noi, numărul rezervărilor pentru mini-vacanţa de 1 decembrie a crescut cu 30 la sută”, declară Lucian Stanciu, reprezentantul unuia dintre cei mai importanţi operatori de turism din Hunedoara.

Unicat

Matriţa de bronz de la Sarmizegetusa Regia a fost descoperită în vara lui 2013, fiind scoasă din pământ de rădăcinile unui copac doborât de o furtună. Piesa are opt kilograme şi este unică în istoria descoperirilor arheologice făcute pe teritoriul României. Deoarece conţine mai mult Staniu decât de obicei, are o nuanţă de verde rar întâlnită. Matriţa conţine nu mai puţin de 70 de imagini sculptate în negativ sau pozitiv. În aceste imagini se puneau foiţe de aur şi argint pentru a se turna obiecte de podoabă. În imagini apar atât animale mitice cât şi reale, multe dintre ele surprinse în scene de luptă.

"O asemenea piesă nu a mai fost găsită pe teritoriul dacic. E o piesă de Luvru sau de British Museum. Matriţa nu are absolut nicio legătură cu brăţările dacice. Este, totuşi, o descoperire de maximă importanţă pentru lumea arehologică. Piesa e de provenienţă elenistică, vine din mediul elenistic târziu, dar nu ştim ce limbă vorbea proprietarul ei. Fiecare asemenea matriţă este unică şi reprezintă, să spunem, brandul meşterului care o deţinea. Piesa de la Regia are caracteristici artistice superioare celorlalte obiecte de acest fel găsite până în prezent. Ea ne indică încă o dată faptul că, în antichitate, la Sarmizegetusa Regia era un mediu social cosmopolit care îşi permitea tot ce era mai bun în acea perioadă", declara, la scurt timp după descoperire, prof.dr. Gelu Florea, coordonatorul cercetărilor arheologice de la Sarmizegetusa Regia.


Tag-uri: matrita, Regia, matrita bijuterii, daci, Luvru, British Museum
În lipsa unui acord scris din partea Evenimentul Zilei, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Matriţa bijutierului dacilor devine un excelent instrument de promovare turistică.




SPUNE-TI PAREREAAcum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Cele mai distribuite articole similare

Libertatea

RTV

B1

Ziare.com

Unica

Capital

Fanatik

Alte articole EVZ pe aceeasi tema

spune-ti parerea Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>





Pentru a instaura un cadru civilizat de discuţii, de eliminare a "postacilor" de partid sau a celor plătiţi ca să blocheze un articol civilizat, am adoptat următoarele soluţii, în privinţa comentariilor:
  • 1) Moderarea comentariilor lăsate în formularul de la finalul articolelor o dată la o oră – în acest caz, comentariile nu vor apărea instant.
  • 2) Postarea instant a comentariilor lăsate prin intermediul contului de facebook – în acest caz comentariile vor fi postate imediat. Puteţi să vă faceţi cont de Facebook aici.
Orice critică este acceptată pe site-ul evz.ro, cu condiţia păstrării unui limbaj civilizat, toate aceste măsuri fiind şi în sprijinul celor interesaţi să-şi expună punctele de vedere fără a mai fi hărţuiţi.
Sperăm că veţi înţelege adevărata valoare a demersului evz.ro şi vă veţi asuma responsabilitatea alături de noi.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul EVZ.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

CITEŞTE Şi