Actualitate
Matterhorn, miticul munte PIRAMIDĂ, în solitudine la 150 de ani de la prima sa escaladare | VIDEO
Matterhorn (Cervino), o veritabilă "Mecca" a alpiniștilor din întreaga lume este celebrat în liniște. Marți niciun vizitator nu are dreptul să îl escaladeze, în semn de omagiu pentru cei peste 500 de temerari care și-au pierdut viața pe versanții săi începând din 14 iulie 1865, când omul a pus prima dată piciorul pe vârf, informează AFP.
Miticul munte în formă de piramidă de la frontiera dintre Elveția și Italia, a fost cucerit în urmă cu 150 de ani. Vârful se află la 4.478 de metri altitudine din Alpi, fiind cel mai celebru și mai fotografiat munte de pe glob. Anual, aproximativ 3.000 de persoane încearcă să urce pe Matterhorn, mai ales în perioada estivală, relatează Agerpres.
Ne puteți urmări și pe Google News
Acest munte reprezintă un punct de cotitură în istoria alpinismului și, tocmai din acest motiv, în orașul elvețian Zermatt, de la poalele masivului, atmosfera este și va fi de sărbătoare pe tot parcursul lui 2015.
În mod special pentru ziua de marți, când se împlinesc cei 150 de ani de la acest eveniment, autoritățile din renumita stațiune au decis să interzică accesul pe munte, iar efective de poliție au patrulat încă din timpul nopții pentru a se asigura că nimeni nu va încălca această măsură cu caracter de simbol. Un monument al alpinistului necunoscut există, începând de marți, în cimitirul din Zermatt.
La fel s-a procedat și pe partea italiană a muntelui care a fost lăsat la 14 iulie să 'trăiască' în măreața lui singurătate.
'Sărbătoritul' din 14 iulie 2015 est în egală măsură cunoscut pentru cele două nume ale sale: Matterhorn ('Vârful de pe pajiște') pentru elvețieni și Monte Cervino (care și-ar avea originea în cuvântul latinesc 'silva', pădure) pentru italieni.
A fost ultimul dintre cele mai înalte vârfuri din Alpi care s-a lăsat cucerit de om. Legenda lui de fortăreață inexpugnabilă a luat capăt la 14 iulie 1865, grație unui britanic de 25 de ani, Edward Whymper. Triumful expediției sale a rămas însă în anale și ca prima și cea mai cunoscută tragedie din istoria alpinismului, care a avut un impresionat ecou în epocă și a fost subiect de inspirație pentru opere literare și filme.
Între 1857 și 1865, au avut loc 15 tentative de escaladare a muntelui pe versantul italian și trei pe fața elvețiană. Edward Whymper era desenator și a ajuns în zonă în 1860 pentru a realiza ilustrații pentru o editură londoneză, dar muntele l-a vrăjit.
Expediția lui — la care au participat și câțiva reputați alpiniști ai vremii și ghizi locali — a avut loc în paralel cu ascensiunea italianului Jean Antoine Carrel, care nu voia ca un străin și nu un localnic să se poată mândri cu gloria de a fi primul care pune piciorul pe vârful Cervino. El a reușit însă această performanță trei zile după rivalul său, așa încât nu a avut parte decât de o victorie cu gust amar. Numele i-a rămas totuși viu în memoria localnicilor, care l-au dat spectaculosului refugiu construit la 3.825 de metri altitudine pe fața sud-vestică a muntelui.
Întreaga echipă a lui Edward Whymper a ajuns în punctul cel mai înalt de pe Matterhorn la ora 13.40 din ziua de 14 iulie 1865. La coborâre însă, patru alpiniști au căzut în gol 1.500 de metri, pe versantul nordic, până la ghețarul de la bază. Trei zile mai târziu au fost găsite trupurile a trei dintre ei, excepție făcând lordul Francis Douglas, ale cărui rămășițe pământești nu au fost descoperite nici până azi. Vestea succesului împletit cu tragedia a ajuns până în Marea Britanie, unde a provocat un val de indignare atât de puternic încât Regina Victoria și-a pus problema interzicerii alpinismului.
Cum arată o zi din viaţa unui medic la ţară, în Rusia | GALERIE FOTO
Recomandările noastre
