Dosarul Microsoft. Cel mai răsunător din arhiva DNA a ultimilor 15 ani. Un fel de Perla Coroanei cu care se mândrea șefa DNA, procurorul Laura Codruța Kovesi. Agenții FBI nu-i dăduseră un ajutor însemnat în marea anchetă care viza 9 miniștri ai Guvernului României, așa cum avea să mărurisească într-un interviu acordat site-ului ziare.com în 2014. Ancheta a fost pur românească, a susținut Kovesi, încercând astfel să pună capăt opiniilor celor care credeau că informațiile au venit de la FBI, compania americană Microsoft fiind suspectată că este părtașă la un act de corupție. Fostul președinte Traian Băsescu a spus-o pe șeleau în 2016: Kovesi și procurorii ei ”nu au vrut să se ajungă la conducerea Microsoft deoarece reprezintă o țară care își permite să dea lecții despre corupție și dă decorații în România”.

Care a fost, totuși, rolul FBI în ancheta Microsoft?

”În acest dosar au fost primite mai multe denunțuri, au fost și sesizări din oficiu în baza cărora dosarul a fost deschis, a fost o cooperare foarte strânsă cu SRI. Nu a fost o anchetă coordonată de autorități sau de o agenție străină. În cadrul dosarului au fost activități de cooperare cu diverse agenții de pe teritoriul SUA și, în special, cu compania Microsoft, care nu are niciun fel de implicații de natură penală în dosar. Dimpotrivă a furnizat foarte multe informații utile anchetei. Am avut activități de cooperare și cu autorități din Europa. Cumva, putem spune că este o anchetă internațională, dar activitățile principale de sesizare din oficiu și administrarea probelor au fost făcute de DNA în cooperare cu SRI. FBI nu a făcut o sesizare oficială, nu a transmis informații oficiale în aceasta anchetă”, declara Laura Codruța Kovesi în 2014.

Acum, în comunicatul oficial, Kovesi ne spune că dosarul s-a constituit ”ca urmare a unei sesizări a Corpului de control al primului – ministru, din care rezultau indicii cu privire la încheierea, în data de 15.04.2004, în condiții nelegale, a unui contract de închiriere licențe IT și ulterior a actelor adiționale la acest contract, precum și a contractelor aferente derulării Programul „Sistem Educațional Informatizat” (SEI). Ulterior, complexitatea cauzei (volumul mare de informații, perioada mare de timp în care s-au comis infracțiunile, numărul de persoane implicate, etc.) a impus disjungerea dosarului respectiv în mai multe cauze”.

De acest punct a pornit Marele Dosar Microsoft și, după cum ni s-a spus la vremea respectivă, de la denunțurile oamenilor de afaceri Gheorghe Florică și Dinu Pescariu, părți active în afacerea cu licențe. Bomba a explodat pe 1 februarie 2018, după vreo cinci ani de anchete. În acea zi am aflat cu toții că de dosarul cu Perla Coroanei s-a ales praful. S-a calculat greșit termenul de prescriere a faptelor, pentru unii demnitari nu au existat probe că ar fi primit mită sau au făcut trafic de influență… Procurorii ”și-au făcut treaba”, zice șefa DNA. Dar – ghinion! - dosarul este un fiasco juridic!

Vinovată ar fi, spune Kovesi, Mihaela Iorga Moraru, procurorul de caz. Doar că Iorga ripostează și declară că nu ea a fost primul procuror în Dosarul Microsoft, pentru care se primise o sesizare în 2010. Ea l-a preluat de la un coleg (n.r. posibil Marius Vartic) la sfârșitul lunii mai 2013. Nu a dat nici ea soluție în lucrarea care i se repartizase. Kovesi a povestit vineri că, în 2016, Mihaela Iorga a cerut să i se dea ancheta unui alt procuror, motivând că ea are un volum mare de dosare în lucru, ceea ce s-a și întâmplat.

Las deoparte alte ”curiozități” ale dosarului, vreau să depășim faza cu calcularea termenului de prescriere despre care maeștri ai dreptului sunt stupefiați, considerând-o o gravă greșeală. Comunicatul DNA din 1 februarie 2018, care ne aducea la cunoștință cum au muncit procurorii în Dosarul Microsoft, sub manageriatul Laurei Codruța Kovesi, merită o atentă analiză. În fond, să vedem ce au descoperit procurorii și de ce se fac vinovați cei care ne-au fost prezentați drept infractori sau penali.

DANIEL FUNERIU, ministru al Educației și Cercetării în perioada 2009 – 2012, acuzat inițial că a intrat în rețeaua corupților, procurorii au dispus soluția clasării pentru că demnitarul nu a comis nicio ”faptă prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege”, întrucât semnarea de către Funeriu a „Notei privind licențele pentru produse Microsoft utilizate de către MECTS în școli”, nu era de natură să producă efecte juridice”, se spune în comunicatul DNA. Deci, apă de ploaie, anchetatorii recunoscând că Nota respectivă a fost întocmită în „scopul exclusiv al raportării și al informării cu privire la evoluția procesului de soluționare a unor probleme specifice, la stadiul implementării documentelor de politici publice și/sau a actelor normative”. Cu alte cuvinte, ministrul Funeriu își făcuse treaba de ministru.

MIHAI TĂNĂSESCU a obținut și el clasarea. Fusese acuzat de luare de mită și spălarea banilor. Procurorii spun că, în perioada iunie 2003 – noiembrie 2004, prin niște interpuși, ministrul Tănăsescu a pretins și primit de la Claudiu Florică și de la o altă persoană, sume de bani provenind din încasările firmei Fujitsu Siemens Computers, ca urmare a derulării contractului de licențiere Microsoft. Un denunț ca pe vremea lui Ceaușescu. Procurorii nu au putut proba că Tănăsescu a luat mita, dar au găsit în contul unei persoane din familia ministrului un transfer de 82.000 euro, din contul unei firme din Liechtenstein. Din cercetările efectuate a rezultat că firma din Liechtenstein este controlată de unul din intermediarii care i-au cerut lui Claudiu Florică bani pentru Tănăsescu. Intermediarul primise bani de la o companie alimentată exclusiv cu fonduri obținute de Fujitsu Siemens Computers.  Pentru fapta de abuz a lui Mihai Tănăsescu a intervenit prescrierea. ȘERBAN MIHĂILESCU. A scăpat de trimiterea în judecată deoarece nu s-au găsit ”probe din care să reiasă că, în baza influenței pe care ar fi avut-o, a asigurat încheierea unui contract de închiriere licențe IT în condițiile propuse de firma Fujitsu Siemens Computers și derularea acestuia în bune condiții. De asemenea, nu au existat probe din care să reiasă că suspectul ar fi primit de la aceeași societate foloase necuvenite (sume de bani)”. o parte din ele fiind virate în contul unor societăți de tip off-shore cu titlu de consultanță și asistență tehnică.

Pentru acuzațiile de inițiere și avizare ilegală a  unor hotărâri de guvern în perioada 2000- 2004, prin care erau favorizate anumite firme IT, s-a împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale.

ECATERINA ANDRONESCU, ministru al Educației în mai multe perioade. Procurorii nu au reușit să-i găsească vreun ban sau altă dovadă că ar fi favorizat vreo firmă IT. Ca și la Șerban Mihăilescu sau Mihai Tănăsescu, și la ea a intervenit prescripția pentru acuzațiile de inițiere și avizare ilegală a unor hotărâri de guvern.

DAN NICA, ministru al Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, în perioada 2000 – iulie 2004, ADRIANA ȚICĂU, ministru al Comunicațiilor și Tehnologiei Informației în perioada iulie-decembrie 2004, iar anterior secretar de stat la același minister și ALEXANDRU ATHANASIU, ministru al Educației și Cercetării în perioada 2003 – 2005, au primit verdictul de clasare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, deoarece fapta este prescrisă. Sunt trimiși în judecată în dosare disjunse din această anchetă miniștrii VALERIAN VREME și GABRIEL SANDU. Despre ultimul, condamnat deja într-un alt dosar legat de Microsoft, știm că a trimis un memoriu amplu Congresului SUA în care dezvăluie abuzurile din ancheta procurorilor, dar și implicarea șefilor Microsoft din America în afacerea licențelor IT. Fostul ministru al Comunicațiilor, Gabriel Sandu, nu a primit niciun răspuns.

Șefa DNA recunoaște că s-a greșit în Marele Dosar, dar spune că lucrul acesta se poate întâmpla în orice instituție. Procurorul Mihaela Iorga susține însă că nu a greșit ci că nu a avut probe și promite că va intra în detalii când va considera că e cazul.

Cine va da bani statului ca să se recupereze prejudiciul stabilit de DNA?

Suma totală este de 66.965.343,88 USD, prejudiciu ”repercutat în patrimoniul Secretariatului General al Guvernului, respectiv Ministerului Comunicației și Tehnologiei Informației, iar pe de altă parte - un folos necuvenit, în același cuantum, în favoarea Fujitsu Siemens Computers”, se precizează în comunicatul DNA. De la cine se va recupera uriașa sumă dacă reprezentanții Guvernului României au fost absolviți, prin prescriere, de fapta de abuz în serviciu?

Laura Codruța Kovesi a găsit soluția: denunțătorii Florică și Pescariu, beneficiari ai contractelor cu licențe Microsoft prin firmelor lor. Alături de ei, într-un dosar separat de al miniștrilor, este pus sub acuzare și  ”TATOMIR CĂLIN, la data faptelor director general Microsoft România SRL, cercetat sub control judiciar pentru săvârșirea infracțiunilor de: - complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, - spălare a banilor. Faptele reținute în sarcina acestora au fost comise în cursul anului 2009, în contextul organizării licitației ce avut ca urmare încheierea de către Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale și firma D.Con.Net AG a contractului de închiriere licențe Microsoft (în anul 2009, a unui contract de închiriere licențe Microsoft cu opțiune de cumpărare). Dosarul se află în curs de judecare la Înalta Curte de Casație și Justiție”.

Însă, în ziua în care poporul român afla că DNA a greșit în ”Dosarul miniștrilor”, iar aceștia nu vor mai fi trimiși în judecată, doamna Kovesi a semnat trimiterea în judecată a celor despre care s-a spus că au dezvăluit procurorilor cea mai mare afacere de corupție politică. De la ei, adică inculpații CLAUDIU FLORICĂ și DINU PESCARIU, reprezentanți ai societăților Profinet AG și Slytehrin Marketing Ltd, acuzați pentru spălare de bani, șefa DNA vrea să recupereze cea mai mare parte din prejudiciu. ”De discount-ul acordat de firma Microsoft în considerarea Guvernului României a beneficiat Fujitsu Siemens Computers”, recunosc procurorii DNA. Ei spun în comunicat că ”în vederea disimulării originii ilicite a sumei de 22.787.515 USD, a fost încheiat un contract de consultanță fictiv între Fujitsu Siemens Computers și Profinet AG. În baza acestui contract, au fost transferate în contul Profinet AG, suma de 15.553.878,86 USD la data de 11.05.2004 și suma de 7.233.510,86 USD la data de 30.11.2004. În perioada mai – decembrie 2014, prin subcontractarea succesivă în mod fictiv a unor servicii de consultanță, sumele de bani au tranzitat o serie de conturi ale unor firme off-shore. Persoanele implicate în operațiunile privind disimularea originii ilicite a sumei totale de 22.787.515 USD, reprezentând o parte din folosul patrimonial necuvenit, obținut din infracțiunea de abuz în serviciu de către Fujitsu Siemens Computers, au fost inculpații Florică Claudiu Ionuț și Pescariu Dinu Mihail, acesta din urmă fiind și beneficiarul final al unei părți din această sumă. În vederea confiscării speciale, în cauză s-a dispus instituirea măsurii asiguratorii a sechestrului asigurător asupra sumelor de bani aparținând inculpatului PESCARIU DINU MIHAIL”. Restul de bani, până la prejudiciul total e peste 67 de milioane de dolari, va fi recuperat de la inculpații din celălalte dosare disjunse. Șefa DNA e optimistă: ”În cele 4 dosare, procurorii au instituit măsuri asigurătorii până la concurenţa anumitor sume. Vom vedea dacă acest prejudiciu a fost sau nu recuperat. Nu este adevărat că acest prejudiciu nu va mai fi recuperat din cauza acestei soluții”, a declarat vineri, 2 februarie, Laura Codruța Kovesi, atunci când a și recunoscut că ”DNA are o culpă”, dar că nu își va da demisia.