Exclusiv EVZ

Mihail Roller, “fantoma roşie” a istoriografiei româneşti

Autor: Miliția Spirituală | miercuri, 30 martie 2011 | 117 Comentarii | 3879 Vizualizari
Organizaţia civică “Miliţia Spirituală” şi Institutul Român de Istorie Recentă (IRIR) prezintă un portret inedit al ideologului comunist Mihail Roller, omul responsabil pentru grosolana falsificare a trecutului istoric în perioada regimului Gheorghiu Dej.

Membru titular al Academiei R.P.R. şi „patron” al istoriografiei în primul deceniu de democraţie populară, Mihail Roller a fost vârful de lance al istoricilor care au netezit calea spre falsificarea trecutului.

Site-ul organizaţiei civice “Miliţia Spirituală” îi desenează un portret complet, coroborând surse inedite cu informaţii mai vechi, într-un efort de documentare care a implicat şi IRIR.

Născut pe 6 mai 1908 în comuna Buhuşi din judeţul Neamţ, Mihail Roller s-a apropiat încă din tinereţe de mişcarea comunistă. Mai târziu, aflat la studii la Berlin şi Paris, el a devenit membru al Partidului Comunist German (din 1926) şi al Partidului Comunist Francez (din 1928). Reîntors în România în 1931, Roller a devenit şi membru al PCdR, îndeplinind diferite sarcini pe linie de partid. Tot din 1931 el a fost însărcinat cu funcţia de redactor al publicaţiei ilegale „Scânteia”, organul de presă al comuniştilor.
  • În 1947, sub supravegherea lui Mihail Roller apărea manualul de Istorie a României – în două variante: pentru cursul inferior, mai restrâns, şi pentru cursul superior. Manualul lui Roller, despre care el însuşi afirma că este un tratat, era prima sinteză marxistă de istorie a României. Manualul era prima încercare de a prezenta evoluţia istoriei românilor pe temeiul „învăţăturii marxist-leniniste”: periodizarea urma succesiunea formaţiunilor social-economice – comună primitivă, sclavagism, feudalism, capitalism, socialism, iar lupta de clasă era considerată „forţa motrice” a dezvoltării societăţii.
Până la declanşarea războiului, „inginerul Roller” sau „Rolea”, aşa cum apare în dosarele Siguranţei, avea să fie arestat în trei rânduri (în 1933, 1934 şi în 1938). Intrat în atenţia organului represiv al monarhiei interbelice după descoperirea unei tipografii clandestine în Capitală, Roller s-a remarcat odată cu publicarea primei sale lucrări, “Din istoria drepturilor omului”, o broşură prefaţată de Constantin Rădulescu-Motru.

O notă a Siguranţei semnala apariţia lucrării încă din 14 mai 1937, când pătrunsese deja în unele librării şi se găsea spre vânzare şi la „colportorii publicaţiilor comuniste”. Siguranţa înclina să creadă că la finanţarea tipăririi lucrării ar fi contribuit cu o sumă consistentă şi baptiştii din Capitală, Roller închinând un capitol al lucrării sale sectei respective.

Problemele lui Roller s-au intensificat în condiţiile în care lucrarea lui, care „conţinea pasagii cu caracter extremist”, era cumpărată „numai de persoane suspectate de Poliţie pentru comunism”. Mai mult decât atât, în urma cercetărilor s-a descoperit faptul că lucrarea apăruse fără a primi acceptul Cenzurii, drept pentru care a fost interzisă, dispunându-se confiscarea tuturor exemplarelor aflate în vânzare. Mai aflăm dintr-o notă a Siguranţei, din 6 octombrie 1937, că Roller pregătea o nouă lucrare, dedicată grevei generale din 1920, costurile de editare urmând să fie suportate de către comunişti.

În 1938, Roller a trecut pentru o scurtă perioadă prin închisoarea Jilava, o interesantă relatare a situaţiei oferind Sorin Toma în lucrarea sa autobiografică: “Jilava nu era teribila Doftana, dar, ca loc de detenţie, nu dezminţea standardele. La 26 de oameni, aveam, pentru 24 de ore, două căldări cu apă de băut. Alte două căldări – aşa numitele tinete – serveau pentru toate necesităţile fizice. Unul dintre deţinuţi – Roller – care de mulţi ani suferea de o boală gravă  seca de unul singur o căldare de apă şi tot singur umplea o tinetă întreagă”.
  • În 1940, Mihail Roller părăseşte România şi pleacă în Basarabia „eliberată”, după care este cooptat în nucleul PCdR de la Moscova, lucrând în echipa Anei Pauker. Tot în perioada petrecută în capitala URSS, în anii războiului, se pare că Roller ar fi urmat Facultatea de Istorie din cadrul Universităţii din Moscova.

"MICUL STALIN"

Mihail Roller îi scoate din biblioteci pe Iorga și Giurescu

În toamna lui 1944, Roller se întoarce la Bucureşti unde este cooptat în aparatul de propagandă al partidului. În scurt timp, devine responsabil al cercului de studii şi documentare din Direcţia Generală a Propagandei şi Agitaţiei a CC al PCR. În 1949 a condus Comisia de învăţământ din cadrul Secţiei de Agitaţie şi Propagandă a Comitetului Central, comisie care a avut sarcina de a redacta manualele unice, multe dintre ele traduse din limba rusă.

Ascensiunea ulterioară a lui Mihail Roller este consubstanţială asaltului brutal al noului regim asupra istoriografiei româneşti. Marile nume ale şcolii istorice româneşti aveau să fie eliminate din învăţământul superior (Constantin C. Giurescu, Nicolae Benescu, Victor Papacostea), unii dintre ei găsindu-şi sfârşitul în închisorile regimului (cazurile cele mai elecvente fiind cele ale lui Gheorghe Brătianu şi Ion Nistor). Aceeaşi soartă o va avea şi opera acestora, care va fi trimisă în „fondurile speciale” ale bibliotecilor.

În paralel cu acest proces, „steaua” lui Roller urca necontenit: în 1949 era ales membru titular al Academiei Române şi devenea unul dintre laureaţii „Premiului de Stat”, clasa I, pentru publicarea unor documente în volumul “Răscoala ţăranilor din 1907”. Tot el a fost unul dintre artizanii Muzeului Româno-Rus deschis în Capitală, dar şi al Institutului de Învăţământ Superior „Maxim Gorki”, destinat exclusiv pregătirii profesorilor de limbă şi literatură rusă. Din februarie 1955, Roller a fost numit şi prim-adjunct al directorului Institutului de Istorie al Partidului de pe lângă CC al PMR, în fruntea căruia se afla, mai mult onorific, Constantin Pârvulescu, unul dintre membrii fondatori ai PCdR.
  • În 1948 a apărut, la Bucureşti, primul număr din revista de istorie trimestrială Studii avându-l ca redactor-şef pe Mihail Roller (din 1955 revista a apărut bilunar, iar începând cu anul 1974 şi-a schimbat denumirea în Revistă de istorie având o apariţie lunară). Cu această ocazie au fost suprimate celelalte reviste cu aceeaşi tematică: Revista istorică (fondată de Nicolae Iorga), Revista Istorică Română (condusă de C. C. Giurescu), Balcanica (redactor-şef Victor Papacostea), Revue des Études Sud-Est Européennes.
Sfârşitul lui Roller rămâne un subiect asupra căruia persistă destule semne de întrebare. Despre moartea lui, survenită în contextul Plenarei Comitetului Central din iunie 1958, când avea să se producă căderea unora dintre vechii „ilegalişti”, s-a spus că ar fi fost, de fapt, o sinucidere. Această supoziţie nu poate fi însă probată, şi sunt destui care infirmă ipoteza. Despre Roller se ştie cu certitudine că suferea de o formă gravă de diabet sau/şi de o gravă tulburare a tubului digestiv.

Tuturor acestor cauze fatale, se adăugă şi drama provocată de moartea prematură a fiicei sale, Sonela. În 1956, pe când se afla împreună cu tatăl său într-un sanatoriu, aceasta a suferit un groaznic accident – plonjând în bazin, s-a lovit fatal la cap.

Urna care conţine rămăşiţele pământeşti ale „micului Stalin” al istoriografiei româneşti este depusă într-o firidă a unuia dintre columbarele Crematoriului „Cenuşa” din Bucureşti. Iar posteritatea lui Roller continuă să fie, dacă nu controversată, măcar plină de dileme.



SPUNE-TI PAREREA
Cele mai distribuite articole similare

Libertatea

B1

RTV

Realitatea

Unica

Ziare.com

Capital

Doctorul Zilei

Alte articole EVZ pe aceeasi tema

spune-ti parerea

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul EVZ.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.