Minciună demontată. Prezența lui Dragnea la șefia PSD încalcă flagrant rezoluția de la Sinaia

În recurs, Dragnea este judecat de un complet condus de președintele instanței supreme, Livia Stanciu FOTO: EVZ
Autor: | | 6 Comentarii | 1375 Vizualizari

Condamnat pentru fapte asimilate infracțiunilor de corupție prevăzute de art. 13 din Legea Anticorupție, Liviu Dragnea nu putea fi ales în nicio funcție de partid

PSD a lansat reguli de integritate pe care le-a încălcat la mai puţin de jumătate de an, pentru ca Liviu Dragnea să poată prelua frâiele partidului.

20 martie 2015: Consiliul Național al PSD a adoptat rezoluția de la Sinaia, prin care interzice ocuparea funcţiilor politice sau a demnităţilor publice numite de către membrii de partid aflaţi în diferite stadii de cercetare penală sau care sunt condamnaţi pentru cazuri de corupţie. Rezoluția are la bază cinci principii, cazul Dragnea încadrându-se la al patrulea: „Membrii de partid condamnați în primă instanță pentru fapte de corupție își pierd automat funcția din partid și sunt suspendați din calitatea de membru de partid”.

15 mai 2015: Înalta Curte de Casație și Justiție îl condamnă pe inculpatul Liviu Dragnea la un an de închisoare, cu suspendare, pe un termen de încercare de trei ani, pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 13 din Legea 78/2000 privind prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, supranumită Legea Anticorupție.


Liviu Dragnea nu putea deveni șef interimar al PSD, din moment ce el era suspendat din calitatea de membru de partid


În fapt, el a fost condamnat pentru că și-a folosit influența și autoritatea pe care i le conferea funcția din PSD pentru a obține, pentru sine sau pentru altul (în cazul lui pentru alianța USL), foloase necuvenite, fraudând astfel referendumul din 2012 privind suspendarea președintelui Traian Băsescu. Sistemul de fraudare a fost foarte bine pus la punct, Liviu Dragnea având 74 de complici, lideri locali ori președinți de secții de votare. Cu alte cuvinte, Liviu Dragnea nu putea deveni șef interimar al PSD, din moment ce el era suspendat din calitatea de membru PSD.

Manipulare

Spre deosebire de Viorel Hrebenciuc, Radu Mazăre și alții cărora li s-au aplicat prevederile Rezoluției de la Sinaia, în cazul lui Liviu Dragnea s-a transmis în spațiul public falsa idee că acesta nu ar fi condamnat într-un dosar de corupție, ci pentru că a adunat lumea la vot. Această informație este nereală. Dragnea este condamnat într-un dosar de corupție, în Legea Anticorupție fiind incluse atât infracțiunile clasice de corupție, cât și infracțiunile asimilate infracțiunilor de corupție prevăzute la articolele 10-13 din Legea 78/2000. Adică inclusiv articolul pentru care a fost condamnat Liviu Dragnea. Mai mult decât atât, prevederile Legii Anticorupție se aplică și infracțiunilor în legătură directă cu cele de corupție și cu cele asimilate acestora, precum și infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene.

Reguli de integritate doar pentru unii

Imediat după condamnare, Liviu Dragnea s-a conformat aproape în totalitate cu rezoluția adoptată de Consiliul Național al PSD referitoare la membrii de partid acuzați de fapte de corupție. El a demisionat de la Ministerul Dezvoltării și a renunțat la funcția de președinte executiv, deși punctul 4 prevede că „membrii condamnați în primă instanță sunt suspendați din calitatea de membru de partid”. Însă Dragnea a rămas în PSD, a primit funcția de coordonator politic și a candidat la șefia interimară. Surse social-democrate au precizat pentru EVZ că membrii vizați de regulile de integritate nu pot fi obligați să le respecte, având în vedere că acestea nu sunt prevăzute încă în statutul partidului. Dacă la Congres ele vor fi incluse în statut și vor fi aprobate de un magistrat, cele cinci puncte vor produce efecte imediate.




Alte articole din categoria: Justiţie

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
ziare.com
unica.ro
fanatik.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi