Miniștrii de Interne. Gavril Dejeu a interzis băutura la birou și circulația cu mașini împrumutate | Serial EVZ

Miniștrii de Interne. Gavril Dejeu a interzis băutura la birou și circulația cu mașini împrumutate | Serial EVZ

A fost singur împotriva tuturor. A polițiștilor corupți și a politicienilor care au vrut să-l facă marionetă. În final și-a dat seama că lupta era inegală. S-a declarat învins și singura victorie a fost să-i condamne în scris pe toți cei răi

Locuiește în Sibiu, unde a profesat ca avocat, și are 83 de ani. A fost precaut când i-am cerut să vorbească, prin telefon, despre perioada în care a condus Ministerul de Interne și a așteptat să trimitem întrebările prin email ca să fie sigur: „Eu, prin telefon, nu îmi dau seama dacă sunteți de la Evenimentul zilei”.

Scrisoarea ministrului

„Am prestat în una dintre cele mai îndelungate perioade ca ministru de Interne. Amintirile sunt multe. Ca o problemă fundamentală, a fost vorba de încercarea, în condițiile de atunci (1997-98), să răspundem c a m p a n i - ei declanșată la nivel de Președinție și Guvern pentru lupta (eterna luptă) împotriva marii criminalități, a flagelului corupției care, în acele vremuri, era mult mai virulent decât în zilele noastre. El făcea ravagii, inclusiv în rândurile personalului Ministerului de Interne”, a scris, pentru EVZ, ministrul Dejeu.

Ne puteți urmări și pe Google News

Fără „donații”

„De altfel, cu aceasta am și început. Așa se explică unele măsuri, cum a fost cea privitoare la interzicerea sponsorizărilor și a donațiilor, altele decât cele autorizate direct de ministru (pentru a nu obliga la concesii pe linia de aplicare a legii). Am interzis consumul de băuturi alcoolice în incinta instituțiilor ministerului, ca și în timpul serviciului. Așa se explică și măsura privind împrumutul de mașini sau alte acte care-l obliga pe polițist să cedeze intransigenței. Alături de multe alte măsuri restrictive, ca de exemplu interzicerea împrumuturilor preferențiale de la Bancorex - placa turnantă a corupției -, au produs unele nemulțumiri în rândurile personalului, în special al celor de la vârf, dar au fost apreciate de opinia publică”, subliniază ex-ministrul.

A fost incomod

„Afirmația publică, repetată, în sensul că vom aplica ferm legea, indiferent de persoane și rangul lor, inclusiv celor de la guvernare, a stârnit nemulțumire la vârful politicii, ca și în cercurile puternice de afaceri. De aici, o puternică rezistență la măsurile preconizate. De aici și succesul limitat al măsurilor întreprinse. Au fost și măsuri, să le spunem tehnice, de reorganizare și restructurare a ministerului, care și acestea au întâmpinat unele dificultăți”, mai specifică Gavril Dejeu despre acea perioadă în care a condus ministerul.

„Am fost un fel de sacrificat... am dus o luptă inegală!”

În opinia celui care a ocupat perioada cea mai îndelungată scaunul de șef al Ministerului de Interne, este nevoie de cel puțin câteva luni ca să te familiarizezi cu această instituție. „Când m-au pus ministru, Ion Diaconescu m-a propus, nu cunoșteam pe nimeni acolo, era un teren total necunoscut pentru mine.

Gavril Dejeu a fost considerat de Evenimentul Zilei unul dintre oamenii care au „mișcat” România în ultimii 17 ani

Era militarizat 80% și mie mi-au trebuit câteva luni, probabil vreo trei, ca să pot intra nu în topologia ministerului, ci în partea de organizare a lui ”, a mai explicat Gabril Dejeu. Pe atunci, ministerul „funcționa tradițional, în cazul unor raporturi politice aproape aceleași”, a mai explicat Dejeu, nemulțumit că nu a dus la bun sfârșit tot ceea ce și-a propus să facă. Piedicile au fost multe, chiar și din partea celor de la guvernare care, cel puțin teoretic, trebuia să îl susțină. „Am fost un fel de sacrificat pentru că în sistem nici mentalitatea nu consona cu ceea ce am vrut eu. A fost o luptă inegală și am avut piedici chiar și din partea coaliției de la guvernare”, ne-a spus fostul ministru despre bătălia lui cu „morile de vânt”, pe care a trebuit să o poarte în urmă cu 16 ani. Despre această perioadă din viața lui, el a scris un capitol în cartea „Pe firul evenimentelor”, apărută, recent, la editura Eikon, pe care l-a numit „Perioada guvernării”. Cartea a scris-o în Sibiu, unde s-a retras din anul 2000.

FOTO: Gavril Dejeu și-a lăsat „amprenta” pe multe ordine din MAI FOTO: EVZ

Cum a „capitulat” cel mai longeviv ministru

Proiectul pentru demilitarizarea Poliției, reformarea Direcției „Doi ș-un sfert” au fost câteva dintre realizările pe care le amintește fostul șef al Ministerului de Interne. „Am reformat fosta unitate 0215, am reorganizat Poliția de Frontieră și relația ei cu structurile vamale, am elaborat proiectul de lege privind demilitarizarea poliției. Aceasta din umă n-a fost finalizată și din cauza lipsei de fonduri bănești. Ministerul de Interne, alături de trei-patru procurori din procuratura generală, a fost instituția care s-a angajat ferm pe linia respectării legii și a combaterii susținute a fenomenului infracțional care a întâmpinat rezistență din partea celor vizați și interesați, dar o largă aprobare în sânul populației. Așa s-au explicat, de altfel, și încercările repetate, din partea opoziției politice, dar și din partea unora din coaliția de la guvernare, ca de exemplu PD și unii liberali, inclusiv a primministrului Radu Vasile, de a mă demite din funcție. Tensiunile legate de Mineriada din 1999 au avut și o tangență cu această încercare. Cu toată susținerea pe care am avut-o din partea președintelui Constantinescu și a PNȚ, opoziția la noua optică a fost puternică și m-a determinat să demisionez”, ne-a mai povestit ex-ministrul Dejeu. A demisionat din funcția de ministru de Interne în seara zilei de 19 ianuarie 1999, când minerii, angajați în Mineriada din ianuarie 1999, au trecut de barajele constituite de forțele de ordine în Defileul Jiului. După aceasta a luat decizia de a pleca din fruntea ministerului și a explicat motivul demisiei sale ca fiind unul de onoare: „Am socotit că îmi revine o răspundere morală pentru atitudinea pe care au avut-o forțele Ministerului de Interne!”.

FOTO: I-a ironizat pe politicienii care nu au luptat alături de el împotriva corupției, cerându-le terenuri pentru polițiști

Pământ pentru polițiști, ca să nu meargă la piață după pătrunjel

Prioritățile ministrului Gavril Dejeu au constat, după cum a explicat, în demararea luptei anticoruptie, dar și reformarea profundă, prin demilitarizarea structurilor din Ministerul de Interne. În final, ministrul s-a declarat învins. La Ministerul de Interne, Dejeu a acuzat în repetate rânduri lipsa cronică de bani și salarizarea proastă a polițiștilor și a jandarmilor pe care i-a condus.

Polițiștii și zarzavaturile

Unul din momentele în care exasperarea sa a răzbătut în public, a fost când a lansat soluția sa revoluționară în privința creșterii nivelului de trai al subordonaților: împroprietărirea polițiștilor și a jandarmilor cu terenuri agricole, pe care să cultive zarzavat „ca să nu fie obligați să meargă la piață pentru o frunză de pătrunjel sau un morcov, la o piață care este atât de scumpă”. Aceasta era „soluția Dejeu” în septembrie 1998. „Atunci, atmosfera generală era cu totul diferită de cea din zilele noastre, când toate instituțiile abilitate cooperează și sunt sprijinite și de forurile internaționale. În acea vreme, Ministerul de Interne se angajase temerar, aproape singur pe acel drum. Am avut și neajunsuri și neîmpliniri. Cele mai relevante au fost în domeniul recrutării și selectării cadrelor, cu deosebire a celor de conducere, care - unele, nemulțumite de măsurile preconizate sau sub influențe politice - s-au distanțat. În ce mă privește, rămân cu amintirea unei bătălii dure în care am angajat și ministerul, iar dacă rezultatele n-au fost (și nu puteau fi în acele condiții) deplin satisfăcătoare, am în schimb satisfacția de a fi inițiat problema unei schimbări benefice de macaz”, a mai precizat fostul ministru. Gavril Dejeu s-a născut la 11 septembrie 1932, în Poieni, Cluj. A mai fost prim-ministru interimar, în perioada 30 martie – 17 aprilie 1998. Este fratele lui Alexandru Dejeu, unul din liderii rezistenței anticomuniste din Munții Apuseni.