Mișcările de autonomie amenință integritatea Rusiei

Mișcările de autonomie amenință integritatea Rusiei

De la est la vest, tot mai multe regiuni vor să se rupă de administrația de la Moscova și să se autogospodărească. Federalizarea pe care Rusia a promovat-o intens în afara țării se întoarce acum ca un bumerang.

Autoritățile de la Moscova au reușit să blocheze, cel puțin pentru moment, un marș în favoarea autonomiei Siberiei ce urma să aibă loc duminică la Novosibirsk, al treilea oraș ca mărime din Rusia. În pofida intervenției prompte a poliției, mișcarea de federalizare a țării capătă din ce în ce mai mulți adepți, în diferite colțuri ale Rusiei. Mai mulți activiști au fost arestați zilele acestea, atât la Novosibirsk, cât și la Ekaterinburg, un oraș din centrul țării, în timp ce apeluri la autonomie au fost lansate și în alte regiuni ruse, precum Kuban, Karelia și Novgorod, scrie ziarul britanic „The Guardian”.

Etnia „siberiană”

Organizatorii marșului, blocat în final de autoritățile din Novosibirsk, consideră că federalizarea le va permite siberienilor să introducă scutiri de taxe şi bonusuri salariale pentru cei care trăiesc “în condiţii climatice dure” şi să asigure o distribuţie corectă a veniturilor între bugetele local şi federal. Iniţiatorii marşului vor, de asemenea, autonomie sporită pentru autorităţile locale de la guvernul federal, invocând Constituţia Rusiei.

Ne puteți urmări și pe Google News

Un grup de activiști și artiști din Novosibirsk promovează de ceva vreme ideea autonomiei Siberiei. Înainte de recensământul din 2010 din Rusia, un muzician din Novosibirsk, Saian Andriianov, şi artiştii Konstantin Eremenko şi Artem Loskutov au organizat o conferinţă de presă în care le-au cerut localnicilor să-și declare etnia de “siberian” la recensământ. Recensământul a arătat că 4.116 persoane au răspuns la apelul lor, în contextul în care la recensământul precedent, din 2002, au fost înregistraţi numai 10 “siberieni” în întreaga Rusie.

Cu ochii spre Europa

Între timp, ideile s-au propagat însă și în Kaliningrad, enclava rusă la Marea Baltică, situată între Polonia și Lituania. Cu un sfert din populație deținătoare de vize Schengen și circa 60 la sută având dublă cetățenie, Kaliningrad este o regiune a Rusiei care privește tot mai mult spre UE, și nu spre Moscova. O bună parte dintre copiii de aici sunt școliți în Polonia, Lituania sau Germania și sunt mai familiarizați cu Europa, decât cu Rusia, mulți localizând cu dificultate orașe pe harta rusă, mai scrie ziarul britanic. Bătrânii vorbesc chiar de Rusia ca despre o țară străină și preferă să se refere la regiunea în care trăiesc cu numele de Koenisberg, vechea denumire germană, spre iritarea autorităților ruse. Întâmplător sau nu, aceste mișcări pro-autonomie au loc într- un moment în care Rusia este înghesuită de Occident după intervenția militară din Ucraina.

„Bătută cu propria armă”

Într-un comentariu publicat pe site-ul Politcom.ru, analistul Konstantin Yemelyanov subliniază că rușii care se află în spatele acestor mișcări de autonomie sporită încearcă, de fapt, să folosească o armă pe care Kremlinul adesea a utilizat-o în relațiile cu țările vecine. De exemplu, Moscova a pledat asiduu pentru federalizarea Ucrainei sau a Republicii Moldova, iar propaganda de la Kremlin nu a contenit să vorbească de avantajele unei astfel de măsuri. Acum, când vine vorba de federalizarea Rusiei, Moscova vede doar dezavantaje. Mai mult, discursul în favoarea autonomiei pare să fi devenit forma predilectă de participare politică și de manifestare a opoziției ruse, a mai apreciat analistul.